Mobilă de cinci stele pentru tinerii săraci care locuiesc la sat: cum au ajuns localnicii din Ialomiţa să doarmă acasă în paturi de la un hotel de lux

Locuinţele a 20 de familii din comuna Săveni, judeţul Ialomiţa, au fost înfrumuseţate cu mobilă de lux, donată de hotelul Marriott din Bucureşti. Iniţiativa este un proiect social, demarat de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, împreună cu autorităţile locale din comună.

Aflat într-un amplu proces de modernizare, hotelul Marriott din Bucureşti a decis să ofere sub formă de donaţie piesele de mobilier mai vechi, dar bine întreţinute, persoanelor nevoiaşe. Reprezentanţii Protopopiatelor Feteşti şi Slobozia, din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, au luat legătura cu oficialii hotelului de 5 stele din Capitală, creând astfel un proiect social destinat sprijinirii familiilor de tineri fără prea multe posibilităţi materiale, care locuiesc în judeţul Ialomiţa.

„Am aflat despre faptul că reprezentanţii hotelului Marriott donează mobila pe care vor să o înlocuiască. Am luat pur şi simplu legătura cu dumnealor, le-am explicat ceea ce dorim să facem cu mobila şi ne-au pus-o la dispoziţie“, a declarat preotul Nicuşor Silviu Dascălu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Familii mai fericite

Primăria Săveni a fost prima dintre cele 66 ale judeţului Ialomiţa care a răspuns iniţiativei demarată de Episcopia din Slobozia. Astfel, edilii din comună au identificat un număr de 21 de familii de tineri cu posibilităţi modeste şi le-au oferit acestora piesele de mobilier, pe care le-au transportat direct de la Bucureşti.
 

„Am decis, împreună cu preoţii din parohiile celor două Protopopiate, ca aceste donaţii să ajungă la familii tinere, care şi-au ridicat case şi care nu au reuşit să-şi mobileze camerele. Nu este mobilă nouă, dar e mobilă de calitate! A trebuit să mergem din casă în casă, să vedem ce se potriveşte cu ce avem aici, pentru că sunt case mici, de obicei cu două camere“, explică Mirela Drăgoi, primarul comunei Săveni, din judeţul Ialomiţa.

Aşa se face că tinerii  cu posibilităţi reduse din localitate au primit peste noapte mese şi scaune, paturi, saltele confortabile, comode, şifoniere, dulapuri, cuiere, noptiere, rafturi şi măsuţe de cafea, care, în trecut, au făcut nopţile mai relaxante pentru clienţii hotelului de lux. „Mă uit la aceşti oameni şi văd pe chipurile lor că sunt mai senini. Mă bucur că am putut să-i ajutăm cumva“, adaugă Mirela Drăgoi, primarul comunei Săveni.

Forfota din centrul satului

Mobilele aduse de la Bucureşti au fost lăsate în poarta Căminului Cultural din comună. În faţa instituţiei, ţinând în mână lista cu numele tinerilor care urmează să beneficieze de bunurile donate de hotelul Marriott, primarul Mirela Drăgoi supraveghează atent operaţiunea de descărcare a pieselor de mobilier.

„Vă rog să fiţi atenţi, să nu le stricaţi“, spune femeia. După câteva minute îşi fac apariţia şi primii beneficiari ai „cadoului“ adus de la Bucureşti. Locuiesc în satul Frăţileşti, care aparţine de comuna Săveni, şi au venit de acasă cu căruţa, trasă de doi cai. Patru oameni se dau jos din atelaj şi aşteaptă să-şi audă numele strigate. După câteva secunde, se întorc cu un pat mare, pe care-l aşează cu greu în căruţă. Peste el mai pun o masă, două scaune şi o comodă.

Mihai (9 ani) cercetează un fotoliu cu două capete mai mari decât el. „Mami! Mami! Eu pe ăsta vreau să îl luăm acasă“, spune copilul încercând să mişte din loc fotoliul mult prea greu. Femeia zâmbeşte emoţionată.

„La ţară binele se face greu“

Uliţa mare a Săveniului e plină ochi de căruţe. Caii nechează, bărbaţii încarcă mobilele, iar femeile privesc curioase, ţinând de mână copiii. Printre beneficiarii ajutorului oferit de hotelul Marriott se numără Marius George Vasile (36 de ani). Tânărul s-a mutat de la Ţăndărei, cea mai apropiată localitate urbană faţă de comuna Săveni, de un an şi jumătate. Datoriile, grijile şi lipsurile l-au făcut să lase confortul de la bloc, pentru casa bătrânească de la ţară, pe care a primit-o de la bunici. A făcut tot posibilul să o renoveze, însă din cauza veniturilor modeste a reuşit doar pe sfert. Mai are destul de lucru, însă totul depinde de bani, pe care-i drămuieşte lună de lună. Cât priveşte mobilatul, acest lucru a fost nevoit să-l amâne de mai multe ori, din cauza lipsurilor financiare. Este singurul sprijin al familiei sale, reuşind să obţină un salariu lunar de cel mult 1.000 de lei. „Cu banii aceştia ce să cumperi mai întâi? Mobilă, cu siguranţă nu! Abia ne ajung să luăm mâncare la copii, că am gemeni şi să plătim facturile. Mulţumim frumos tuturor celor care s-au gândit la noi şi au vrut să ne ajute. La ţară, binele se face greu!“, spune tânărul.

Citiţi şi:

Donatorii de serviciu, oamenii care salvează vieţi în timpul liber