Istorii culinare din bucătăria tradiţională a Bărăganului. Laptele, peştele şi ciulamaua de urzici, delicatesele din cel mai arid loc al ţării
0
Preparate simple, dar cu bogat conţinut în vitamine şi proteine. Aşa poate fi caracterizată bucătăria tradiţională din Bărăgan. Istoricii au studiat fenomenul şi prezintă câteva dintre cele mai delicioase reţete.
Autoare a nenumărate studii de istorie locală şi profesor de istorie, Emilia Vlad a făcut o cercetare amplă asupra preparatelor tradiţionale, specifice zonei Bărăganului.
Studiile Emiliei Vlad au scos la iveală faptul că oamenii care au locuit în trecut în cel mai arid pământ al ţării au scos la iveală faptul că meniul strămoşilor noştri era bogat în preparate care conţineau vitamine şi proteine.
Lapte, peşte şi fructe
Istoricul Emilia Vlad a observat faptul că încă din Antichitate locuitorii Bărăganului erau interesaţi de alimentele pe care le consumau. Cele mai multe dintre acestea erau produse direct de către oameni. „Mâncărurile preferate ale strămoşilor noştri antici erau legumele, peştele, lactatele sau dulciurile, preparate cu multă migală din fructe”, explică Emilia Vlad, într-un studiu publicat în revista de istorie locală „Naparis”.
Mâncare turcească în oraşul lui Mihai Viteazul
Evul Mediu din Bărăgan a fost influenţat de apariţia şi dezvoltarea Oraşului de Floci, metropolă înfloritoare a Ţării Româneşti care a intrat în istoria locală a Bărăganului ca fiind locul de naştere a lui Mihai Viteazul.
Puternica influenţă a otomanilor asupra Ţărilor Române în timpul Evului Mediu şi-a pus amprenta şi asupra bucătăriei tradiţionale din Bărăgan. În studiile sale, Emilia Vlad a descoperit faptul că foarte multe dintre reţetele tradiţionale au fost completate cu preparate turceşti.
„Oamenii locului împrumută reţete noi pe bază de cartofi, orez sau carne tocată. De asemenea, în urma schimburilor comerciale efectuate la Oraşul de Floci comunitatea descoperă cafeaua sau tutunul”, explică istoricul Emilia Vlad în studiile sale.
Ciulamaua cu urzici, o reţetă delicioasă
La începutul secolului XX, bucătăria tradiţională a Bărăganului cunoaşte o serie de influenţe venite pe filieră aromână. Meniul se îmbogăţeşte cu ciulamaua de urzici, ştevie, plăcinta de dovleac, brânză sau iaurtul.
Ciulamaua de urzici şi cea de ştevie reprezintă şi astăzi un meniu aparte. Oamenii din Bărăgan susţin că urzica, dar şi ştevia au puterea de a „schimba sângele”. Gospodinele prepară cele două feluri de mâncare cu multă migală. Reţetele sunt destul de simple, iar totul se pregăteşte într-un timp foarte scurt.
Urzicile se pun în apă clocotită, iar după ce au fiert se amestecă cu mălai şi făină. Peste pasta obţinută se adaugă apa în care au fiert, se mai amestecă alte câteva minute în timp ce compoziţia se află pe foc mic. Ciulamaua de urzici se serveşte caldă cu mămăligă.
Citiţi şi:
Păducelul, planta-minune care ne salvează inima şi ne ţine nervii în frâu
Se încarcă comentariile...
