Istoria lagărelor comuniste din Bărăgan: gulagul de la Vlădeni
0
În anul 1958, regimul comunist instaurat în România completează seria lagărelor de muncă forţată din Lunca Dunării, cu cel de la Vlădeni, judeţul Ialomiţa. 16000 de oameni au fost închişi aici, unii dintre ei găsindu-şi sfârşitul din cauza muncilor grele la care au fost supuşi.
Gulagul din Bărăgan
Istoria lagărului de muncă forţată din Bărăgan, de la Vlădeni, începe în anul 1958. Aşa ia fiinţă Penitenciarul Vlădeni, cunoscut în acte sub numele de „Formaţia 888 – Coloana de muncă M.I.”. Datele arată că această închisoare s-a vrut a fi un penitenciar de drept comun, în care urmau să fie închise persoanele care săvârşeau infracţiuni.
Sub paravanul acestei idei s-a născut însă un adevărat lagăr de muncă, a cărui menire era a aceea de a-i condamna la moarte şi oprimare pe toţi cei care erau consideraţi „duşmanii poporului”. Profesorul de istorie Cristina Catrina scrie în paginile revistei de istorie locală ialomiţeană „Naparis” faptul că: „Penitenciarul Vlădeni (…) a fost înfiinţat ca parte a salbei lagărelor de muncă comuniste care mărgineau Lunca Dunării, de la Călăraşi, la Brăila şi până în Deltă. (…) După mărturiile personalului angajat aici s-ar fi aflat totuşi şi deţinuţi politici, închişi sub diverse pretexte”.
Vlădeni, locul unde a funcţionat lagărul de muncă FOTO: emilia-corbu.blogspot.ro
Pentru a-i închide la Vlădeni pe cei care erau consideraţi o ameninţare pentru regimul socialist, angajaţii lagărului apelau la tot soiul de tertipuri. Astfel, celor vizaţi de regimul comunist le erau înscenate delicte sau infracţiuni minore, astfel încât să poată fi condamnaţi şi închişi într-un penitenciar de drept comun, cum se dorea a fi Vlădeniul.
În realitate, toţi deţinuţii beneficiau de tratamente abuzive, specifice gulagurilor sovietice construite în întreg URSS-ul.
Chinurile din închisoarea Vlădeni
Documentele istorice arată că la Vlădeni au fost închişi peste 16.000 de deţinuţi, mulţi dintre ei făcând parte din cercurile politice ostile regimului comunist. Viaţa acestora în celulele închisorii din Bărăgan a fost un adevărat calvar.
Oamenii au fost nevoiţi să îndure frigul şi foamea şi erau în permanenţă puşi la munci extrem de grele. Profesorul Cristina Catrina mai relatează că: „ Regimul alimentar era destul de dur (…) Raţiile alimentare erau de două categorii: raţii de muncă grea şi raţii de muncă uşoară”. Până la desfiinţarea gulagului de la Vlădeni, anul 1977, aici îşi desfăşurau activitatea 1.000 de gardieni, al căror rol era acela de a însămânţa teroarea în sufletul deţinuţilor.
Cruci ridicate în memoria deţinuţilor de la Vlădeni FOTO: Emil Lupu
Cei închişi erau obligaţi să muncească până la epuizare. Cu forţa de muncă a ocnaşilor au fost executate lucrări de îndiguire ale malurilor care apără Vlădeniul de apele Braţului Borcea sau lucrări de construire a sistemelor de irigaţii.
Legenda de pe uliţele Vlădeniului
Despre istoria lagărului de muncă de la Vlădeni, localnicii nu-şi mai amintesc prea multe. Există însă o legendă a unui deţinut care dăinuie şi astăzi. La Vlădeni se păstrează vie păţania ocnaşului Petre Niculae care a avut şansa să evadeze din închisoare.
De frică să nu fie descoperit el a stat ascuns timp de şapte zile în hornul de la soba casei, până când patrulele Miliţiei au reuşit să-i dea de urmă cu ajutorul câinilor poliţişti. De la acel moment niciunul dintre deţinuţi nu a mai încercat vreodată să părăsească gratiile închisorii.
Citiţi şi:
Patima roşie din Bărăgan. Istoria celor 11 sate unde au fost deportaţi „duşmanii poporului”
Dislocarea populaţiei din zonele considerate sensibile de către comunişti, în 1951 - 1956, a reprezentat una din cele mai represive măsuri ale regimului totalitar din România. Documentele arată că în toată această perioadă 40.000 de oameni, consideraţi „duşmani ai poporului” au fost deportaţi în 11 localităţi de pe raza judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi, create special pentru ei.
FOTO Fundata, satul bănăţenilor deportaţi în Bărăgan
Câţiva bătrâni din localitatea Fundata, din judeţul Ialomiţa, mai păstrează şi acum vie amintirea anului 1951, când comuniştii au relocat aproape 40.000 de bănăţeni în Bărăgan, fiind consideraţi duşmani ai poporului.
FOTO Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan
În perioada 1917-1919, în România au funcţionat patru lagăre germane pentru prizonierii de război francezi şi englezi de culoare. Două dintre acestea au fost construite în Bărăgan, la Slobozia şi la Mărculeşti. Informaţiile au fost descoperite de profesorul de istorie Vitalie Buzu.
Se încarcă comentariile...
