Programul gratuit care te ajută să nu-ţi ieşi din minţi dacă ai COVID.„Când mănânci ciuperci şi ţi-e rău, ce faci? Nu mai mănânci!”
0
Pacienţii care trec prin trauma diagnosticării cu COVID-19 au posibilitatea să solicite ajutor de specialitate unor voluntari inimoşi: un psihoterapeut, un neurolog şi un medic specializat în boli de nutriţie îi ajută să recunoască şi să gestioneze simptomele.
Trei specialişti din Olt - psihoterapeutul Geanina Nicolae, neurologul Mihaela Delureanu şi diabetologul Anca Pavel - au înfiinţat un program structurat pe trei niveluri prin care să le fie alături pacienţilor care fie trec prin COVID-19, fie au rămas cu trauma acestei experienţe. Fac această muncă voluntar, iar accesul în program este liber, pe baza programărilor online.
O parte a programului se adresează pacienţilor post-COVID-19, cu care se organizează periodic întâlniri faţă în faţă structurate sub forma unui grup de suport, întâlniri găzduite de clinica Lisimed din Slatina. O altă componentă este cea în care celor trei specialişti li se pot adresa pacienţii care trec prin boală şi care sunt izolaţi la domiciliu, întâlnirile având loc online, iar a treia parte oferă ajutor angajaţilor care au temeri legate de reîntoarcerea la lucru, de relaţionarea cu colegii etc.
Psihoterapeutul Geanina Nicolae spune că a gândit programul alături de cele două colege în urma analizei mai multor studii realizate în străinătate, care vorbesc despre principalele efecte ale bolii. Tipul de ajutor oferit constă în furnizarea informaţiei atât de necesare celor care trec prin experienţa COVID-19, interpretarea simptomelor şi activarea resurselor personale care îi vor ajuta pe pacienţi să gestioneze şocul.
„Până la urmă, calitatea vieţii este determinată de ce simţi tu în interior. - Cum e viaţa ta? E frumoasă! De unde ştii? C-o simt! - În ultimul timp psihicul a fost cel supus stresului foarte mult. Şi apoi am văzut că sunt destul de multe studii, la noi mai puţine, dar în afară, da, făcute pe partea aceasta de ce se întâmplă cu COVID-ul, ce se întâmplă cu boala asta. Ce afectează? Afectează psihicul, am înţeles că au diagnosticat COVID-anxietate, medicul neurolog spunea că au diagnosticat şi COVID-insomnia şi nu ştiu dacă sunt puse deja în documente ca şi diagnostic, dar deja se duce povestea asta în afecţiuni mult mai serioase. Partea neurologică este destul de activă în zona de COVID – tremurăturile, ameţeala, insomniile –, partea de nutriţie trebuie să ne ajute destul de mult, avem nevoie de ajutor nutriţional ca să avem un sistem imunitar bun, şi atunci, când am văzut noi toată informaţiile astea, am stat de vorbă cu Mihaela Delureanu, cu neurologul, cu Anca Pavel, medic diabetolog şi boli de nutriţie şi este şi medic rezident neurolog, şi am pus la cale povestea asta“, a precizat psihoterapeutul.
Frica, principalul simptom descris de pacienţi
Îţi dai seama uşor când ai nevoie de ajutor, explică psihoterapeutul, punându-ţi pur şi simplu întrebarea „Cum mă simt?“. Dacă treci prin stări pe care nu le poţi controla, pe care nu le înţelegi, e timpul să ceri sprijin. Neurologul te va ajuta să faci diferenţa între simptomele unui atac de panică şi cele ale insuficienţei respiratorii (pentru asta ai nevoie şi de un pulsoximetru, care să măsoare saturaţia de oxigen din sânge), te va lămuri dacă tremurul apărut este un simptom neurologic sau este o descărcare a tensiunii nervoase, medicul specializat în boli de nutriţie îţi va spune cum să-şi susţii sistemul imunitar, cea mai importantă armă în lupta împotriva COVID-19, şi ce alimente îţi sunt necesare în funcţie de afecţiunile de care suferi, iar psihoterapeutul te va ajuta să te înţelegi şi să-ţi găseşti resursele interioare pentru a acţiona. Frica este principalul simptom descris de către pacienţi, atât de către cei care trec prin COVID, cât şi de către cei care s-au vindecat, spune Nicolae.
„Un individ care este acasă şi are COVID, dacă nu ştie să-şi controleze frica, consumă energie. Şi atunci orientăm puţin povestea asta. Medicul neurolog vine şi-ţi explică simptomatologia. Uite, asta vine de acolo, asta este atac de panică, aici nu e nimic neurologic, face diferenţa între simptom şi îi explică că este mult mai util să se implice în activităţi de relaxare, să dezvolte încrederea în sine, să-şi activeze resursele pe partea de psihoterapie şi în acelaşi timp îi spune nutriţionistul – du-te şi fă-ţi o salată. Bea portocală, cutare şi cutare, şi omul se duce acţional. Pe partea de nutriţie există şi o corespondenţă, pentru că presupune o schemă personalizată, în funcţie de istoricul medical“, explică Geanina Nicolae, insistând că aspectul cel mai important este ca pacientul să conştientizeze nevoia şi să participe activ, pentru că dacă în cazul altor afecţiuni medicul poate acţiona de unul singur, atunci când vorbeşti de psihoterapie lucrurile sunt diferite, cel care se vindecă, ajutat de specialist, este de fapt pacientul.
Este vorba despre acei pacienţi cu forme de boală pe care le pot gestiona în baza sfaturilor obţinute telefonic. „În momentul în care avem o depresie, sau o boală de plămâni, sau o boală nutriţională, omul ăla nu mai mănâncă, atunci trebuie să meargă la specialist. Noi ne referim la majoritatea celor care reuşesc să se autosusţină. Şi noi asta vrem să stimulăm, să stimulăm resursele şi capacitatea de autosusţinere. Când virusul ăsta intră în organism, foarte mult contează ca sistemul imunitar să lupte cu el. După ce se termină vindecarea, tot sistemul imunitar duce mai departe procesul de recuperare. Ideea este că aportul meu ca persoană, când intru în procesul de recuperare, este foarte mare. Pentru că sistemul imunitar are nevoie de vitamine, are nevoie de energie, să vindece anumite lucruri, iar eu trebuie să ştiu ce mănânc ca el să-şi ia maximum de energie. El are nevoie de energie să se vindece, eu trebuie să mă odihnesc, pentru că prin odihnă organismul reuşeşte să se refacă. Trebuie să învăţ să mă ajut cu somnul, să am un somn liniştit şi aşa mai departe“, explică psihoterapeutul.
Pacienţii află că ceea ce-i sperie sunt senzaţiile noi pe care le încearcă. Angajarea în activităţi relaxante şi limitarea celor care aduc stresul este unul dintre sfaturi. Am întrebat psihoterapeutul dacă ne fac rău, în acest context, ştirile despre tot ce înseamnă COVID şi am aflat că pentru niciunul dintre noi, pacient sau nu, nu există un răspuns universal valabil.
„Dacă mănânci ciuperci şi ţi-e rău, ce faci? Nu mai mănânci. Dacă te uiţi la televizor şi-ţi face rău, ştii singur ce ai de făcut. Dacă tu, ca individ, asculţi o ştire şi eşti atent la tine, o să ştii când să opreşti televizorul“, a explicat Nicolae.
Specialistul salută decizia instituţiilor care pun la dispoziţie oameni care le răspund pacienţilor la solicitările telefonice, insistând că este deosebit de necesar contactul pacientului cu o voce a unui om real, nu cu un robot.
Voluntariat în sprijinul pacienţilor COVID-19 şi la Constanţa
De acest aspect s-au convins cu adevărat cei peste 200 de studenţi angajaţi într-un proiect de voluntariat la Constanţa. 150 sunt studenţi ai Facultăţii de Medicină de la Universitatea Ovidius şi peste 60 la alte facultăţi, cu toţii venind în sprijinul DSP, în call-center.
„Oamenii pun multe întrebări, mai ales despre ce trebuie să facă persoanele cu care au intrat în contact, cum ar fi soţia, fiica, părinţii. Sunt îngrijoraţi pentru aceştia. Au fost persoane care cereau multe informaţii, mai multe decât le puteam oferi. Am fost sinceră cu ei, le-am spus că sunt un voluntar şi că trebuie să insiste să intre în legătură cu medicul de familie sau cu personalul DSP”, explică Nicoleta Gioga, studentă în anul IV la Medicină, unul dintre primii voluntari care a trecut pragul DSP Constanţa.
Studenţii care se pregătesc să devină medici văd în voluntariat un lucru normal şi o experienţă care îi va ajuta în comunicarea dintre medic şi pacient.
Se încarcă comentariile...
