Expoziţie în premieră la Muzeul Judeţean Olt. Podoabe din vremea romanilor, costume populare cum numai oltencele purtau

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muzeul Judeţean Olt şi-a deschis porţile pentru prima dată publicului după lucrările de renovare, vernisând o expoziţie cu o tematică neabordată până acum – „Podoabe şi veşminte“. Privitorii pot admira, până spre finele lunii aprilie, cele mai frumoase obiecte de podoabă aflate în colecţiile Muzeului Judeţean şi costume populare pe care şi le doreşte orice muzeu din ţară.

Expoziţia vernisată la începutul săptămânii aduce în faţa privitorilor unele dintre cele mai frumoase obiecte aflate în colecţiile Muzeului Judeţean Olt, de la coliere şi ace de păr din os, din vremea romană, fibule folosite şi de daci, până la brăţări şi paftale  atent ornamentate din secolul XIX, care vorbesc despre condiţia celor care le-au purtat.

O sobă aromatică, la început o enigmă pentru vizitatori, o poşetă de secol XIX, adevărată inspiraţie pentru designeri, colier cu mărgele de chihlimbar, inele dovedind talentul bijutierilor, veşminte, e drept, reconstituite, care te transpun într-o lume plină de fast, în care o haină valora cât zeci de perechi de boi, plătind cu ea, în vreme de restrişte, datorii mari, spune muzeograful Denisa Guţică -Florescu. O colecţie impresionantă de paftale, doar câteva expuse, care vorbesc de asemenea despre o lume a bunului gust, dar şi a bunăstării, toate expuse în viitoarea sală de conferinţe, de la etajul I al muzeului.

Salbe de argint pentru fetele bogate, zgărdane pentru cele fără posibilităţi

La parter sunt expuse unele dintre cele mai frumoase costume populare din două zone etnografice ale judeţului, Olt şi Romanaţi. Muzeograful Claudia Balaş, coordonatorul secţiei Etnografie, explică pe îndelete diferenţa dintre fetele bogate ale satului, care-şi permiteau costume de sărbătoare cu paiete şi salbe cu arginţi, şi fetele cu aceeaşi dorinţă de a se pune în valoare, care foloseau ca bijuterii replici din metale comune sau, când nici pe acestea nu şi le permiteau, „zgărdane“ sau „lese“ din mărgele, atent cusute. Brăţări şi inele din argint, dar şi din alamă şi aramă, motivul şarpelului, simbolizând fertilitatea, fiind predominant, inele şi cercei realizate în ateliere mai puţin pretenţioase, dar cu o valoare deosebită pentru fetele care îşi accesorizau astfel cămaşa proaspăt cusută pe care o purtau prima dată la Paşte.

„Costumul popular este astăzi pentru noi mai mult decât un obiect de îmbrăcăminte. Este o mărturie despre un mod de trai, despre o întreagă perioadă. Zona Romanaţi a fost mai bogată, se făcea agricultură, existau alte posibilităţi de comerţ, în nord se axau pe pomicultură şi viticultură, lipsa apei la suprafaţă nu le permitea să cultive pământul. Costumul din zona Romanaţi este mai bogat, cel din nord se remarcă prin sobrietate, care îi dă o altă eleganţă.“, explică Balaş.

Expoziţia, care s-a bucurat de un interes deosebit încă de la deschidere,  poate fi văzută până spre finele lunii aprilie, fiind o opţiune şi pentru acţiunile din cadrul programului „Şcoala altfel“. Muzeul îşi va redeschide însă porţile cu toate secţiile pregătite de-abia anul viitor. Prima va fi gata secţia de istorie şi artă slătineană, va urma secţia de etnografie, iar ultima, cea de istorie a judeţului.
 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite