Cum mor păsările din cauza vânătorilor, fără să fie împuşcate. Statistica prezentată de iubitorii de păsări

„Cel puţin 1 milion de păsări mor anual ȋn Europa, de puşcă, fără să fie ȋmpuşcate“, anunţă iubitorii de păsări pe site-ul specializat al Societăţii Ornitologice Române, prezentând studiile unei cercetări efectuate la nivel european, răspunsul la întrebarea din titlu fiind surprinzător.

Vânătorii se fac responsabili de cifra absolut îngrijorătoare avansată de iubitorii păsărilor, iar situaţia s-ar putea schimba dacă statele ar adopta măsuri similare celor deja puse în practică în urmă cu 21 de ani de Danemarca.

Cum mor, deci, păsările din cauza puştii? „Se sting lent şi chinuitor, otrăvite cu plumbul provenit din alice uzate, ȋnghiţite accidental. Moartea lor declanşează un adevărat carusel funebru. Păsările răpitoare sau necrofage ciugulesc din cadavrele otrăvite şi se intoxică, posibil mortal, la rândul lor“, explică ornitologii în articolul „Câte zboruri poate frânge un singur cartuş?“, postat pe site-ul SOR.

„Se petrece chiar în timp ce citeşti asta“

Cele mai multe păsări care cad, astfel, pradă vânătorilor, fără ca cei din urmă să realizeze, sunt raţele. Speciile grav afectate sunt raţa suliţar (Anas acuta), raţa sunătoare (Bucephala clangula) şi raţa moţată (Aythya fuligula), ultima deja ameninţată la nivel global, spun ornitologii. Pericolul este, însă, nu doar pentru acestea, ci şi pentru păsările răpitoare sau necrofage care se hrănesc cu stârvurile păsărilor otrăvite. Printre victimele cartuşelor otrăvitoare se numără şi „cea mai puţin comună dintre lebede – Cygnus columbianus, specie ameninţată chiar şi ȋn lipsa acestui pericol, şi graţioşii flamingi, Phoenicopterus roseus“, se mai specifică în cuprinsul articolului citat.

„Ce se ȋntâmplă cu trupul unei păsări care ȋnghite o alică, luând-o drept pietricică, seamănă inadmisibil cu o scenă de film. Diferenţa este că această grozăvie e reală. Se petrece chiar ȋn timp ce citeşti asta. Plumbul atacă tractul digestiv al păsării, ȋmpiedicând-o să se hrănească. Urmează o perioadă ȋn care pasărea ȋncă trăieşte, dar, ȋn fapt, moare de foame, chinuită de dureri.

Probabil te ȋntrebi de ce ar mânca păsările alice de plumb. Răspunsul vine de la Darwin. Ȋn decursul evoluţiei, multe păsări sălbatice au ȋnvăţat că pietricele sau nisipul ȋnghiţite odată cu hrana ajută digestia. Se bazează pe ajutorul lor, aşa cum noi ne bazăm pe alimentele despre care am auzit şi observat că au efecte similare.

Cumplitele „digestive“ se găsesc, asemeni originalelor cu are sunt tragic confundate, pe toate drumurile“, explică iubitorii de păsări, care, citând studiul european, informează că „se estimează că ȋn habitatele preferate ale păsărilor, preferate şi de vânători, sunt lăsate ȋn urmă anual aproximativ 1.700 – 7.800 tone de plumb“.

Campanie pentru interzicerea folosirii alicelor de plumb

La nivel internaţional a fost, de altfel, demarată o campanie care urmăreşte interzicerea folosirii alicelor de plumb la vânătoare în zonele umede (lacuri, râuri, mlaştini, delte etc.) şi în zonele în care sunt prezente, datorită hranei abundente, populaţii numeroase de păsări. Campania a fost lansată de BirdLife International - o retea mondiala care cuprinde 105 organizatii naţionale pentru conservarea păsă0rilor şi a naturii, SOR fiind partener din 1997. Iubitorii păsărilor cer, astfel, adoptarea acestei măsuri (interzicerea folosirii alicelor de plumb) deja valabilă în Danemarca, încă din urmă cu 21 ani.