Cât costă o noapte în cabana lui Ceauşescu din judeţul Olt. Marii vânători ai României au trecut pe aici

Cât costă o noapte în cabana lui Ceauşescu din judeţul Olt. Marii vânători ai României au trecut pe aici

Cabana se afla printre preferatele lui Ceauşescu FOTO: Alina Mitran

Un complex arătos, cu o istorie bogată, situat într-un loc liniştit, unde Nicolae Ceauşescu, spun localnicii, venea şi de şase ori pe an la vânătoare şi rămânea peste noapte, lucru puţin obişnuit pentru el, se închiriază pentru un preţ şocant. Dormitoarele tovarăşilor au rămas aproape  intacte, Direcţia Silvică administrând totul.

Dacă vă doriţi aer curat, linişte şi plimbări nesfârşite prin pădure, Direcţia Silvică Olt are o ofertă de nerefuzat. Pentru un preţ care te lasă cu gura căscată poţi dormi chiar în patul lui Ceauşescu. E vorba de Cabana Bulvanu, casa ţărănească, aşa cum îi plăcea dictatorului s-o numească,  din pădurea Reşca, în judeţul Olt. Aici fostul preşedinte venea, îşi amintesc localnicii, şi de şase ori pe an, să vâneze cerbi lopătari şi mistreţi.

„Nu era nicio cameră fără trofeu“, spun oamenii locului despre ce a dispărut în timp, astăzi astfel de urme ale partidelor de vânătoare fiind păstrate doar în sala de mese.

Cabana centrală, unde sunt situate cele două dormitoare ale tovarăşilor, are patru camere duble, cu o baie la două camere,  şi un living generos. Decorurile au fost conservate în cea mai mare parte, aducându-se de-a lungul ultimilor 27 ani mici îmbunătăţiri la nivelul băilor şi retratându-se lemnul. Pe lângă cele, teoretic, opt locuri în clădirea centrală, care are şi bucătărie proprie, în complex mai pot fi puse la dispoziţie alte patru garsoniere, dotate cu baie proprie, iar „în condiţii de două stele, am putea spune“, ne lămureşte George Pârvu, şeful Ocolului Silvic Caracal, alte patru camere.


Foişorul din curte păstrează şi astăzi masa folosită de suita dictatorului la ceremonialul de după vânătoare, când se pregătea vânatul, complexul are şi o sală de conferinţe, astăzi, sală de şedinţe în acele vremuri, cu o capacitate de aproximativ 40 locuri. O bucătărie de mari dimensiuni şi o sală de mese încăpătoare este găzduită într-un alt corp de clădire al complexului şi există chiar şi o piscină în imediata vecinătate a cabanei centrale, nefolosită, însă, din anii ’90. Cât poţi plăti pentru toate astea?

„Este şi pe site-ul Regiei Naţionale a Pădurilor, se poate rezerva on-line“

Preţul perceput de instituţia care are totul în administrare te face să realizezi cam cât de mare e interesul de a face cu adevărat profit din obiectivele cu potenţial real.


 „Pentru tot ce avem acolo, tot complexul, cu bucătărie, sală de mese, de conferinţe, foişor, cabană, tot, 12 milioane lei vechi pe zi, adică 1.200 lei. Dar e public totul, cine este interesat poate face rezervare on-line pe site-ul regiei Naţionale a Pădurilor. Cere o ofertă, se face factura şi se rezervă, pentru că se poate închiria şi parţial“, ne lămureşte George Pârvu.


Deşi preţul este de tot râsul, cabana este închiriată mai mult în week-end, dar nu se ocupă al fiecare sfârşit de săptămână. „Gradul de ocupare, având în vedere şi tarifele percepute, nici nu ne permite să suportăm cheltuielile anuale de întreţinere. Dar important este să o conservăm“, mai spune şeful ocolului Silvic Caracal.

Musafiri celebri

Despre vizitele lui Nicolae Ceauşescu la Reşca circulă nenumărate legende. Sătenii spun că apropiaţii dictatorului aveau grijă ca locomotivele să nu-şi folosească sirenele la oprirea în halta Romula, iar sătenii îşi tăiau cocoşii în preajma vizitei, să nu cumva să-l trezească la ore nepotrivite. Alte poveşti vorbesc despre prezenţe stranii în dormitoarele folosite de cei doi, deşi George Pârvu tranşează clar problema: „Nu ştiu ce stafii, că dormi bâtă pe patul ăla, acolo, e confortabil“. 


Dacă despre cine era în suita lui Ceauşescu, la partidele de vânătoare de la Reşca, e mai greu de stabilit acum, certe sunt vizitele altor mari vânători ai României, după 1990. Pe aici a trecut Ion Ţiriac, vânător recunoscut, dar şi fostul prim-ministru Adrian Năstase, şi el vânător la fel de celebru. În cabana de la Reşca ar fi înnoptat şi prinţul Sturza, dar şi Petre Roman şi chiar celebrul Abramovici. „Pe atunci Abramovici nu era cine este acum. Am auzit că ar fi venit cu o delegaţie de ruşi, nimeni n-a avut voie să intre. Au mâncat numai icre negre şi-au băut vodcă“, spune interlocutorul nostru.

Ce poţi să faci la Dobrosloveni

De ce ai veni, totuşi, la Dobrosloveni, localitatea aflată la nici 15 km de Caracal, într-un loc mirific, e drept, dar care, dacă nu eşti vânător, nu-ţi oferă, cel puţin la prima vedere, altceva.

Deşi cabana a rămas a Direcţiei Silvice, cu toate că primăria tot încearcă s-o preia şi s-o exploateze, fondul de vânătoare a fost concesionat în urmă cu 6-7 ani şi este administrat privat. Pădurea de stejar, jugastru, frasin şi tei este o încântare, mare parte este arie naturală protejată, însă, spune şeful Ocolului Caracal, pentru a face atractiv obiectivul ar trebui intervenit cu facilităţi suplimentare: locuri de joacă, spaţii de camping, terenuri de sport etc. etc.


Primarul comunei Dobrosloveni, localitatea pe raza căreia se afla cabana construită la în perioada 1978-1980, spune pe de altă parte că şi-ar dori-o în zestrea primăriei, aşa cum a preluat-o şi pe cea mică, „cea construită de Gheorghiu-Dej“. Oricum, are de gând să investească în continuare în potenţialul turistic al zonei.
La Dobrosloveni se află vestigiile cetăţii dacice Romula-Malva, capitala Daciei Inferioare,  inaccesibile, la acest moment, publicului larg, pentru că încă se fac săpături arheologice, în urma unor astfel de săpături ieşind la iveală obiecte de o valoare inestimabilă. „Dacă bagi plugul mai adânc, e imposibil să nu scoţi ceva“, spune edilul.


Primarul vrea să reconstituie aici de asemenea un cuptor de cărămidă romană şi să-i lămurească pe săteni că e timpul să investească în turism.


„Se poate, chiar se poate face turism şi la şes, în Olt. Avem deja pregătit un circuit, avem foarte aproape fosta curte domnească de la Brâncoveni, avem Mânăstirea Brâncoveni, avem ce să le arătăm şi la Caracal, la Corabia, avem propriul nostru centru de informare turistică... Oamenii vor înţelege că turiştii vor fi bucuroşi să mănânce bucate ţărăneşti, să vadă costumele populare, să cunoască dansurile noastre populare, de aceea am înfiinţat, susţinem şi promovăm ansamblurile. E un potenţial extraordinar pe care noi chiar ne străduim să-l valorificăm. Am făcut paşi şi-i vom mai face, nu va mai rămâne un centimetru de uliţă neasfaltat. Fondurile europene pe care le putem accesa şi noi şi locuitorii sunt şansa noastră. Şi-i vom convinge s-o facă“, spune primarul comunei, Gheorghe Tudoraşcu.

 

 

Patru garsoniere fac de asemenea parte din complexul Bulvanu FOTOGRAFII: Alina Mitran

Imagini din aceeasi galerie
  • Patru garsoniere fac de asemenea parte din complexul Bulvanu FOTOGRAFII: Alina Mitran
  • Sobele sunt alimentate din hol
  • Detaliu din camera de zi
  • Detaliu din cabana Ceaușeștilor
  • Mobilierul s-a păstrat intact
  • Cabana se poate închiri în întregime
  • Bucătăria mica din cabana centrală
  • Confortul nu lipsește
  • Se mai păstrează doar câteva trofee
  • Complexul dispune și de sală de conferințe
  • Cabana era preferata lui Nicolae Ceaușescu, spun vânătorii
  • Sirena nu trebuia să se audă la trenurile care treceau prin Halta Romula, aflată în apropiere, își amintesc localnicii
  • Patul lui Ceaușescu este deosebit de confortabil, spun administratorii cabanei, care au cules impresii de la oaspeți FOTO: Centrul de Informare Turistică Dobrosloveni
Distribuie imaginea
citeste totul despre: