VIDEO Obiceiuiri de Revelion în Mărginimea Sibiului: arderea anului vechi şi calendarul de ceapă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Arderea anului vechi la Sălişte şi la Jina, calendarul de ceapă care spune cât de ploioase vor fi lunile noului an sau ulcelele de pământ sub care fetele găsesc meseria celui cu care îşi vor uni destinele sunt datini care se păstrează şi acum în satele Mărginimii Sibiului.

În satele Mărginimii Sibiului, ”responsabili” de tradiţiile legate de sărbătorile de iarnă sunt feciorii din Aceştia se adună de sfântul Nicolae, fac repetiţii până la Crăciun iar în Ajun colindă casele gospodarilor din Mărginime. În a patra zi de Crăciun, pe 28 decembrie, toate cetele se întâlnesc la sărbătoarea junilor de la Sălişte, oraş considerat capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului. Tot aici, dar şi la Jina, satul cu cei mai cunoscuţi oieri din România, se păstrează la trecerea dintre ani un obicei vechi, moştenit din generaţie în generaţie. 

”În satele unde ceata de feciori e puternică se face ”îngroparea anului”. La 12 noaptea se aprinde un foc mare în centrul localităţii şi este arsă o ladă cu vechituri, ca un fel de ”sicriu” cu vechiul an, iar feciorii cântă, strigă. 

În tradiţia populară, iarna înseamnă terminarea muncii câmpului, este mai mult timp, se discută. În plus, există în această perioadă teama de fiinţe malefice, de întuneric, pe care le alungă cu zgomote – clopoţei, zurgălăi, buhai, tot ce au folosit colindătorii. În noaptea de Revelion se chiuie, se strigă, se petrece în jurul acelui foc din centrul localităţii”, spune Carmina Maior, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra. 

Anul nou se vede în calendarul de ceapă

O altă tradiţie practicată în anumite sate, cum este Răşinariul, este cea a calendarului de ceapă. ”Se desface o ceapă, se taie în jumătate, şi se desfac foile ca nişte vase. În ele se punea sare, care se topea, se producea lichid, iar a doua zi se urmărea care din ele avea mai multă apă, considerându-se că luna respectivă din an va fi cea mai ploioasă”, adaugă muzeograful Carmina Maior. 

Tot în noaptea dintre ani, sub ulcele de lut se puneau anumite obiecte confecţionate de meşteşugari, iar fetele alegeau una din ulcele şi se considera că, în funcţie de obiectul aflat sub ea, aceea va fi meseria viitorului soţ. De exemplu, dacă sub ulcea se afla o potcoavă se spunea că se vor căsători cu un fierar. 

Bucate care nu trebuie să lipsească de pe masă: peştele care aduce sănătate şi piftia care ”face faţa moale”

Tot vechile tradiţii spun că în noaptea de Revelion trebuie să ne îmbrăcăm în ”hainele bune”, iar de pe masă nu trebuie să lipsească anumite alimente. 

”Se consideră că tot ceea ce mănânci are o anumită semnificaţie. Peştele e viu, aduce sănătate, în schimb pasărea ”râmă înapoi”, se spune că dacă mănânci pasăre ”nu o să meargă cu folos”. Prin urmare, nu se mănâncă pasăre, nu se mănâncă rac. În schimb se mănâncă porc, care ”râmă înainte”, deci merge bine, şi piftie, care face faţa moale, tenul frumos. De asemenea, după miezul nopţii trebuie să intre un bărbat primul pe uşă, că va aaduce sporul casei”, mai spune muzeograful Carmina Maior.

Vă mai recomandăm: 

VIDEO FOTO Tradiţie şi poveste. Sute de juni şi junese s-au reunit la Sălişte, în judeţul Sibiu

FOTO Colindul junilor, cea mai frumoasă tradiţie de Crăciun din satele Mărginimii Sibiului

Cetele de juni de la Mărginimea Sibiului. La Sadu, a fost încinsă prima sârbă şi au început pregătirile pentru sărbători

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite