Efectele miraculoase ale apelor minerale de la Băile Tuşnad. Reţeta-ideală pentru bolnavii de inimă - explicaţiile medicilor
0
Cel mai mic oraş din România, Băile Tuşnad, atrage anual aproape jumătate de milion de turişti, majoritatea dornici să se bucure de tratamentele cu ape minerale, recomandate în special celor cu afecţiuni ale inimii.
Aerul curat de la Băile Tuşnad este principalul atu al staţiunii situate la 32 de kilometri de Miercurea Ciuc. Dar şi curele de tratament cu ape minerale făcute la Tuşnad sunt renumite nu doar în România, fiind an de an căutate de sute de mii de turişti români şi străini. Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se menţionează prezenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative, folosite de către localnicii satelor din apropiere.
În prezent, peste 450.000 de turişti înnoptează anual la Băile Tuşnad, iar numărul celor care doar vizitează staţiunea ajunge la 1,5 milioane în fiecare an. 80% din ei sunt români, iar restul, din ţări precum Ungaria, Israel, Germania, Olanda, Franţa.
Mofetele scad tensiunea
„La Tuşnad avem ca factori naturali de cură apa cu bioxid de carbon şi gazul sub formă de emanaţie naturală. Apa cu bioxid de carbon o folosim sub formă de baie individuală, emanaţia naturală de bioxid de carbon o folosim sub formă de mofetă. Mofeta este o încăpere sub formă de amfiteatru cu scări, iar în mijloc ies gazele acelea pe care pacienţii le inhalează. În locul în care Dumnezeu a lăsat această emanaţie de gaz omul a construit jur împrejur. În principiu, ca şi tehnică, se stă treptat. Se începe cu cinci minute şi se ajunge la o cură de 20 de minute. Tot treptat, pacientul face cura mai întâi sus în amfiteatru, apoi coboară progresiv în timpul curei. Atât baia individuală, cât şi mofeta, deci bioxidul de carbon, fac vasodilataţie arterială, scad tensiunea şi îmbunătăţesc circulaţia. Acestea sunt principiile pe care ne bazăm noi în tratamentul pe care îl facem la Băile Tuşnad“, explică Marieta Motricală, medic primar balneologie şi recuperare medicală în cadrul unuia dintre hotelurile dotate cu bază de tratament din Băile Tuşnad.
Ce indicaţii au toate acestea? „Evident, având în vedere proprietăţile factorilor de cură, principalele indicaţii sunt bolile cardiovasculare, şi aici ar fi hipertensiunea arterială, în primul rând, arteriopatiile periferice, cardiopatiile ischemice, stările după infarctul miocardic acut, dar nu mai degrabă de şase luni de la externare, stările după accident vascular cerebral, la fel, nu mai degrabă de şase luni de la externare“, completează specialista.
Se pot face şi băi
În decembrie 2013, la Tuşnad s-a inaugurat singurul centru balnear cu apă termală din regiune, investiţia fiind realizată de municipalitate din fonduri alocate de Guvern. „Centrul balnear are o capacitate de 250 de locuri cu 6 bazine, unul cu apă termală, unul de înot, unul pentru copii mici, 2 bazine cu aburi şi unul legat, astfel încât se poate ieşi afară. Clădirea mai are 3 saune, o cameră cu sare şi o cameră pentru masaj şi una cu aparate de fitness“, enumeră primarul localităţii Băile Tuşnad, Albert Tibor.
Centrul este extrem de căutat de turişti, iar în primul an de funcţionare a avut peste 100.000 de vizitatori. Adulţii plătesc pentru biletul de intrare 30 de lei, iar cei cu înălţimea de până la 1,30 metri, doar 15 lei. „Suntem singura unitate din zonă care are şi apă termală. Aşadar, funcţionăm în toate anotimpurile. În sezon avem în jur de 700 de clienţi pe zi. Avem turişti din toată ţara, şi ne caută acum din ce în ce mai mult şi străinii. Avem o piscină şi în aer liber, restul acoperite“, spune Eva Duţă, administratorul complexului.
Plimbări pe „poteci de cură“
Bogat în ioni negativi, aerul de la Băile Tuşnad este atât de benefic, încât turiştii cu afecţiuni pulmonare simt rapid o îmbunătăţire a stării lor după numai câteva zile de plimbări. „Ionii negativi din aerul respirat aici are şi un uşor rol sedativ. Ca şi indicaţie, merge foarte bine în stările de suprasolicitare“, precizează medicul Marieta Motricală.
Nu numai persoanele cu afecţiuni ale inimii sau pulmonare ori cele suprasolicitate au indicaţie să meargă la Băile Tuşnad. „Beneficiile naturii, dar şi masajul şi celelalte terapii disponibile aici sunt benefice şi pentru cei cu afecţiuni reumatice, nevroze, afecţiuni ale tubului digestiv, ale căilor respiratorii. Tratamentele pe care le promovăm sunt pentru diferite categorii de clienţi: pentru persoane mai tinere – cele relaxante şi de tonifiere, iar pentru persoanele mai în vârstă – tratamentele pentru repunerea în formă, pentru refacerea capacităţilor pierdute sau diminuate în urma trecerii timpului“, explică Ileana Colcer, directorul unui complex hotelier de 4 stele cu bază de tratament din Băile Tuşnad.
Pe lângă tratamentele propriu-zise, cei care ajung aici pot face plimbări în aer liber pe trasee special amenajate, aşa-numitele „poteci de cură“, se pot plimba cu bicicletele sau se pot relaxa în parcul de aventură, amenajat în jurul lacului Ciucaş. Atunci când permite nivelul apei se poate face rafting pe Olt şi, de asemenea, se organizează plimbări tematice în satele din împrejurimi, vara cu căruţa, iar iarna cu sania trasă de cai. Iarna, aici este deschisă o pârtie de schi de dificultate medie, cu o lungime de 500 de metri, dotată cu instalaţie de nocturnă.
Cel mai mic oraş din România
Băile Tuşnad este cel mai mic oraş din România. Potrivit ultimului recensământ, cel din 2011, în Băile Tuşnad trăiesc puţin peste 1.500 de locuitori. „Singura activitate economică este turismul, toţi locuitorii sunt legaţi de ramura asta, toată lumea are o tangenţă undeva. Avem 1.512 locuitori. Când localitatea a fost transformată în staţiune, în 1968, tot atunci a fost numită şi oraş“, explică primarul localităţii.
Iarna este cel mai aglomerat
Turiştii care ajung la Băile Tuşnad au la dispoziţie 2.500 de locuri de cazare tot timpul anului, la care se adaugă alte 1.000 de locuri în perioada sezonului de vară. Oferta este variată, de la campinguri la complexuri de 4 stele, iar preţurile pornesc de la 40 de lei şi ajung la 200 de lei de persoană pe noapte, în funcţie de confortul oferit.
„Sunt mai multe variante, de la camere de închiriat până la hotel de 4 stele. Mai avem în plus spaţiu de campare care acum este în renovare şi se va da în folosinţă în cursul anului viitor, va fi construit un camping conform cerinţelor actuale UE. Avem turişti din toate categoriile de vârstă: tinerii vin mai mult iarna la schi şi la SPA şi la sfârşiturile de săptămână, avem o cotă destul de mare de ocupare cu cei care vin la tratament, aceia sunt mai în vârstă“, spune primarul Albert Tibor. Staţiunea are cel mai mare grad de ocupare, de aproape sută la sută, în perioadele sărbătorilor de iarnă şi ale celor religioase. În sezon, gradul de ocupare este de aproximativ 80%, iar în extrasezon de 50-60% în weekend şi de 40% în cursul săptămânii.
Cel mai mult se cere gulaşul
Pe lângă tratamentele cu ape minerale şi plimbările în aer liber, turiştii sunt aşteptaţi aici şi cu preparate culinare delicioase, cele mai căutate fiind cele din bucătăria ungurească tradiţională. „Se cere tradiţional în primul rând. Cel mai mult se cer gulaşul unguresc şi papricaşul. Avem clienţi şi români şi străini, din Germania, din Anglia“, spune Alexandru Suciu, bucătar la un restaurant din Băile Tuşnad.
Ce puteţi vizita în zonă
La 25 de kilometri de Băile Tuşnad se află Lacul Sfânta Ana, de origine vulcanică, unic în Europa Centrală şi de Est. Lângă Lacul Sfânta Ana se află Tinovul Mohoş, rezervaţie naturală care adăposteşte specii rare de plante. La aproximativ 30 de kilometri se află oraşul Miercurea Ciuc, unde puteţi vizita Cetatea Miko şi Muzeul Etnografic, iar la Şumuleu, localitate află la aproximativ 35 de kilometri distanţă, găsiţi biserica franciscană în stil baroc, unde se află una dintre cele mai mari instalaţii de orgă din Ardeal. La Sfântu Gheorghe, oraş aflat la aproximativ 40 de kilometri distanţă, puteţi vizita Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul de Artă şi Biserica Reformată, iar la Odorheiul Secuiesc, cetatea medievală datând din secolul XVI.
Povestea „Micii Elveţii“ de care s-a îndrăgostit împăratul Franz Joseph
Întemeierea staţiunii se presupune că ar fi avut loc în 1842, iar legendele păstrate până astăzi spun că primul care ar fi atras atenţia asupra efectelor benefice pentru sănătate ale apelor de aici ar fi fost un cioban. Vestea s-a răspândit cu repeziciune, iar trei ani mai târziu, prefectul celor patru sate din zonă, Tuşnad, Vrabia, Cozmeni şi Lăzăreşti, a iniţiat înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni care avea şase membri şi a închiriat zona pe o perioadă de 99 de ani. Numărul membrilor societăţii a crescut apoi la 42 şi s-au ridicat 40 de vile, primele edificii balneare. În 1852, staţiunea este admirată de însuşi împăratul austriac Franz Joseph, care comandă reamenajarea acesteia. Se construiesc o serie de vile de tip elveţian, iar zona devine cunoscută drept „Mica Elveţie“.
În 1890, a fost amenajat primul stabiliment balnear, care avea să funcţioneze până în 1975. Acesta avea instalaţii de hidroterapie, 4 piscine acoperite, 4 băi reci şi 14 vane de porţelan. Un an mai târziu, s-au captat izvoare, s-au amenajat parcuri şi au fost construite alei. În 1893, au început lucrările de construcţie la băile mezotermale, ştrandul mezotermal de astăzi. O dezvoltare rapidă a fost înregistrată după 1948. În timpul regimului comunist, au fost naţionalizate vilele şi restaurantele, au fost făcute reţeaua de energie electrică şi cea de alimentare cu apă potabilă a staţiunii. În 1968, staţiunea primeşte statutul de oraş, iar după 1970, creşte numărul construcţiilor prin investiţii de stat. Staţiunea devine un loc de agrement important pentru sindicatele naţionale de comerţ, se deschid o bibliotecă şi un cămin cultural, iar pe ambele maluri ale Oltului se amenajează tabere de camping. Se modernizează vilele, apar parcările, iar în anii ’70-’80 se construiesc hotelurile Ciucaş, Tuşnad şi Olt. Se ridică, de asemenea, magazine şi restaurante, iar hotelul Tuşnad este legat printr-un coridor de baza de tratamente balnear care avea medici, asistente şi maseuri, dar şi cel mai modern echipament de la acea vreme.
Vă mai recomandăm:
Construite „pe bucăţi” în satele din jurul Gheorgheniului, mii de case de lemn au ajuns în ţări din toată Europa, la clienţi dintre cei mai pretenţioşi.
Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.
Doi soţi din Gheorgheni (Harghita) au deschis în urmă cu cinci ani o mică fabrică de sarmale. Ideea de afaceri s-a transformat într-un adevărat succes, iar „Adevărul“ vă spune povestea ei.
Se încarcă comentariile...
