Cât trebuie să numeri până să realizezi ce fel de calamitate anunţă sirenele care sună în România. „Până la 33, cel mult“

Aproximativ 7.000 de sirene sunt testate, în fiecare primă zi de miercuri a lunii, în localităţile din România. În cadrul acestui exerciţiu naţional coordonat de ISU, sirenele emit patru tipuri de semnale, care pot fi diferenţiate în funcţie de timpii sunetelor emise.

După un amplu exerciţiu naţional organizat în cursul lunii aprilie de către Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă (IGSU), autorităţile au descoperit faptul că multe dintre mijloace tehnice de alarmare existente nu funcţionează. De exemplu, din aproximativ 1.500 testate în primăvară, 200 nu au putut fi declanşate. Prin urmare, începând cu luna august, conducerea IGSU a decis ca între orele 10:00 şi 11:00 ale primei zile de miercuri din fiecare lună să aibă loc exerciţii pentru verificarea funcţionării mijloacelor de alarmare a populaţiei.

Patru tipuri de semnale

În cele 60 de minute alocate lunar exerciţiilor, alarmele instalate în oraş dau patru tipuri de semnale: aeriană, la dezastre, de pre-alarmare aeriană şi de încetare a alarmei. Diferenţa între cele patru tipuri de semnale este dată de timpii cât semnalele sunt emise şi durata dintre emisia acestor semnale acustice.

Cea mai simplu de înţeles pentru populaţie este cea de încetare a alarmei. Aceasta este, de fapt, un sunet continuu, emis la aceeaşi intensitate timp de două minute.

Între trei şi 15 sunete

Alarmele care anunţă iminenţa unui pericol se diferenţiază între ele prin numărul de sunete care le compun şi pauzele dintre acestea. Cel mai mic număr de sunete îl are alarma pre-aeriană, care este compusă din trei sunete emise timp de câte 32 de secunde fiecare. Între aceste sunete sirenele au o pauză de câte 12 secunde. Aceasta este alarma cu cea mai lungă emisie continuă de sunet.

În cazul alarmei care anunţă producerea unor dezastre, numărul sunetelor emise de sirene este de cinci, fiecare având o durată de câte 16 secunde. Între aceste cinci serii de sunete care anunţă dezastrele există câte o pauză de zece secunde. Reprezentanţii IGSU arată că acest tip de alarmă este cel mai probabil să şi fie acţionată în afara exerciţiilor. „Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia prin intermediul sirenelor electrice şi electronice au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor“, se arată în comunicatul prin care Inspectoratul anunţă exerciţiile desfăşurate la nivel naţional.

În fine, alarma care anunţă producerea unui atac aerian în desfăşurare numără câte 15 sunete care durează câte patru secunde. Tot câte patru secunde este şi pauza dintre aceste sunete.

Cum recunoşti sistemele de avertizare a populaţiei în caz de dezastre