Misterul dispariţiei casei de bani a lui Tudor Vladimirescu. Cum s-a făcut nevăzut tezaurul Revoluţiei de la 1821
0
Istoricii susţin că revoluţionarul ţinea în casa de bani o adevărată avere, de la monede austriece până la firfirei. Strateg desăvârşit, Tudor Vladimirescu a avut grijă să strângă bănuţ peste bănuţ pentru a putea susţine cheltuielile micii sale armate. Pandurii nu au apucat, însă, să se bucure de firfirei, căci casa de fier a dispărut a doua zi după asasinarea lui Vladimirescu.
Revoluţionarul a achiziţionat casa de bani în 1815, în timpul unei deplasări în Austria. Seiful inscripţionat cu numele lui Vladimirescu a ajuns în Gorj, în custodia unui om de încredere al pandurului. După această dată, Tudor Vladimirescu a ajuns vătaf de plai la vama Câineni-Vâlcea, poarta spre Transilvania şi se spune că acela a fost momentul când pandurul a început să strângă bani pentru armata sa.
“Bun gospodar, slujerul şi-a dat seama că numai prin măsuri radicale punctul de vamă de la Câineni îi va aduce un important câştig. De aceea trece la repararea lui. (…) Tudor, din propria iniţiativă, reparase şoseaua. Iniţiativa trebuie înţeleasă şi ca un mijloc de a-şi spori veniturile personale, deoarece o mare parte din câştigurile de la vamă îi reveneau direct. Ele creşteau în raport cu numărul negustorilor intraţi în ţară”, a sustinea istoricul vâlcean Corneliu Tamaş, în volumul “Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea”.
La începutul anului 1821, când răscoala a cuprins întreaga Oltenie, Tudor Vladimirescu strânsese deja o adevărată avere pe care a depozitat-o în două lăzi şi în casa de fier pe care şi-o cumpărase din Austria. Tezaurul era purtat în toate locurile unde poposea revoluţionarul şi era păzit de panduri zi şi noapte.
Tezaurul, ascuns mai bine de jumătate de secol
După complotul contra lui Tudor Vladimirescu şi înfrângerea eteriştilor şi a pandurilor pe câmpul de luptă de la Drăgăşani, comoara dispare. Potrivit istoricilor, şeful gărzii care păzea comoara, unul dintre complotişti, hotărâşte retragerea în afara oraşului. Pentru că erau urmăriţi de turci, pandurii hotărăsc să îngroape tezaurul într-o pădure din comuna Guşoeni. La scurt timp, garda este atacată de otomani,iar printre cei ucisi în luptă se numără inclusiv complotistul. Se spune că singurul supravieţuitor al atacului, un pandur care locuia într-o comună din apropierea Drăgăşaniului,a păstrat secret locul unde a fost îngropată comoara timp de aproape 60 de ani.
Prefectul de Vâlcea şi-a cumpărat pământ din banii pandurilor
In 1880, supravietuitorul, un bătrân din comuna Mădulari, a străbătut 25 de kilometri pentru a-i vorbi despre comoară prefectului Dumitru Simulescu. Istoricii susţin că prefectul de Valcea şi-ar fi însuşit tezaurul revoluţionarilor.
“Unul dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu s-ar fi dus, după 60 de ani de la revoluţie, la prefect, să-I spună unde este îngropată comoara. Cu acei bani, Simulescu şi-a cumpărat mai multe moşii în Vâlcea şi sute de hectare de vie. Acestea au revenit mai târziu lui Vintilă Brătinau şi lui Dinu Brătianu. O parte din tezaur a fost cheltuită de prefect şi pentru ridicarea în Drăgăşani a unei şcoli de fete care a purtat numele soţiei acestuia- Laura Simulescu”, declară Sorin Duţă, profesor de istorie la Şcoala “Tudor Vladimirescu” din Drăgăşani.
Din tezaurul revoluţionarilor de la 1821 a mai rămas doar casa de fier, câţiva firfirei, două pistoale ce au aparţinut lui Tudor Vladimirescu şi un portret al acestuia.
Vă mai recomandăm:
Cât de mare era Ştefan cel Mare? Zece lucruri pe care nu le ştiai despre domnitor. Adevăr sau mit: a avut sute de femei şi era mai sângeros decât Ţepeş Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnitorul care a ţinut frâiele Moldovei timp de 47 de ani (1457-1504), arăta cu totul altfel faţă de descrierile din manualele de istorie, a suferit înfrângeri zdrobitoare în unele războaie şi a avut doar două cuceriri amoroase extraconjugale consemnate în scrierile medievale.
De câte ori a luat Ştefan cel Mare bătaie de la turci? Domnitorul care a băgat spaima în otomani a pierdut două mari cetăţi în urma acestor înfrângeri Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnitor al Moldovei aproape jumătate de secol, rămâne o personalitate marcantă a istoriei medievale a românilor. În perioada comunistă, pentru a sublinia vitejia şi patriotismul domnitorului, au fost consemnate în manuale războaiele purtate şi luptele câştigate, cele care i-au dus faima şi au băgat spaima în inamici, omiţându-se pierderile suferite
Tot ce nu ştiaţi despre mama lui Ştefan cel Mare. Istoricii îl consideră bastard pe domnitorul-sfânt, cu cinci fraţi vitregi Maria Oltea, partenera domnitorului moldovean Bogdan al II-lea şi mama lui Ştefan cel Mare, una dintre cele mai importante figuri feminine din istoria României, stârneşte în continuare controverse.
Cât de afemeiat a fost, de fapt, Ştefan cel Mare? Domnitorul-Casanova a rămas în istorie şi pentru desfrâuri cu sute de ibovnice şi scandaluri cu zeci de bastarzi. Ştefan Cel Mare, domnitorul Moldovei din perioada medievală (1457-1504), a avut reputaţia unui bărbat cu mare slăbiciune la femei. Cât de adevărată este legenda potrivit căreia a avut o ibovnică şi câte un bastard în fiecare sat al Moldovei.
Câte biserici a construit, de fapt, Ştefan cel Mare: păcatele pe care şi le-a spălat domnitorul-Casanova Ştefan cel Mare şi Sfânt, cel mai mare român al tuturor timpurilor, aşa cum a reieşit dintr-o campanie derulată în urmă cu câţiva ani de Televiziunea Română, a avut şi una dintre cele mai îndelungate domnii.
Se încarcă comentariile...
