Cum scapi de stres printr-un exerciţiu de zece secunde

Stres

Psihologii avertizează că este o mare diferenţă între îngrijorarea provocată de problemele de zi cu zi pe care le are oricine şi stresul, o afecţiune modernă care face din ce în ce mai multe victime.

Important este că, până să cerem ajutor de specialitate la psiholog sau la psihiatru, putem să învăţăm să ne cunoaştem corpul şi să încercăm să ne vindecăm singuri.

Metoda este cât se poate de simplă, nu necesită o infrastructură specială sau cunoştinţe în domeniu. Trebuie doar să identificăm momentul în care organismul are nevoie de ajutor.

La întrebarea „Când ştii că eşti stresat?”, psihologul clinician Cristian Vasile, specializat în terapie cognitivă, terapia traumei şi intervenţii în situaţii de criză, explică simplu: “Când eşti neliniştit, când observi că începi să visezi noaptea despre sarcinile de a doua zi sau încep să-ţi apară în vis şefii. Sau te trezeşti dimineaţa, iar primul tău gând este că trebuie să mergi la serviciu şi să faci ceva anume. A început şcoala acum, nu putem spune că aţi fost stresat că aţi avut grijă să mergeţi cu copilul la deschiderea anului şcolar, aţi avut doar o grijă, este cu totul altceva. Dar trebuie făcută diferenţa între îngrijorare, care poate fi naturală la un moment dat şi stres, care este de fapt o îngrijorare prelungită, o tensiune care durează”.

Stresul, acea îngrijorare prelungită de care ai senzaţia că nu mai scapi, indiferent în câte vacanţe pleci, se simte şi la nivelul corpului. Atunci când sunteţi neliniştit este imposibil să nu fi simţit că aveţi muşchii feţei încordaţi şi că tot corpul pare încorsetat. Psihologul Cristian Vasile ne sfătuieşte să luăm imediat o pauză şi să facem un mic exerciţiu care nu durează mai multe de câteva zeci de secunde.

„Uneori poţi să-ţi observi organismul şi poţi să faci asta de două, trei ori pe zi. Ai umerii ridicaţi, încordaţi, lasă-i să cadă. Ai faţa încordată, relaxeaz-o. Pare că există o tensiune internă? Respiră odată profund, abdominal, adică împingi aerul în abdomenul inferior, chiar trebuie să-ţi bombezi abdmomenul, după care continuă cu aerul în partea toracică, odată, de două ori maxim, nu mai mult, pentru că după aceea aparea hiperoxigenarea care duce la ameţeli. Creierul primeşte prea mult oxigen şi apare vertijul. O să vedeţi că, dacă faceţi asta, nu vă ia mai mult de zece secunde. Uneori simţim nevoia, sau dacă nu, e bine să o facem, să ne retragem undeva într-un colţ, dacă simţim tensiunea internă. Facem ce am zis mai devreme, respirăm profund, dar şi scuturăm un pic organismul să dăm drumul stresului. Ni-l imaginăm cum vrem noi, lumină cenuşie, energie, am scuturat-o acolo şi am plecat. Efectele sunt imediate”, susţine psihologul.

Dacă exerciţiile acestea ar fi suficiente pentru a putea scăpa de stres definitiv, ar fi nemaipomenti, doar că, pentru o relaxare îndelungată, avem nevoie să lucrăm mai mult şi cu mintea noastră, chiar dacă la început va fi dificil.

"Ce caut eu pe-aici? Să mă simt bine!"

Un factor foarte important este gândirea pozitivă, optimismul spune dr. Cristian Vasile.

„Nu ştiu dacă există un buton pe care să apăsaţi (pentru a putea gândi pozitiv n.r.), dar există o formă de conştientizare şi asta porneşte de la întrebarea filosofică, dar să vedeţi că e foarte practică: <<Ce caut eu pe aici?>>.  Nu am răspuns deocamdată la asta, un răspuns final, dar un răspuns foarte concret este: <<Să mă simt bine!>> Bun. Dar cum să mă simt bine dacă situaţia e neagră? (...) Gândiţi-vă aşa: dacă în momentul acesta, pe planeta X din constelaţia y vine un meteorit şi o izbeşte, pe tine te afectează? Nu! Ce ţi se întâmplă ţie acum crezi că este important pentru alţii din jur? Nu, doar pentru tine este important. Dar de ce este important pentru tine? Pentru că tu de fapt vezi numai o parte a problemei, pe cea cenuşie...doar că problema asta mai are nişte părţi, mai albe, în sensul în care orice eveniment negativ prin care trecem în viaţă are şi această posibilitate de a ne învăţa lucruri. Noi alegem. Mă trădează astăzi un prieten, mă opreşte poliţia că am depăşit viteza, sunt chestiuni negative, dar învăţ ceva: învăţ să fiu mai atent la prieteni, învăţ să fiu mai atent la kilometraj. Până la urmă este un eveniment din viaţa mea care poate fi luate şi în termeni din aceştia neutrii, nu doar bun şi rău”, mai spune dr. Cristian Vasile.

Totul ţine de caracter şi de ceea ce am învăţat noi, de ceea ce am internalizat noi în copilărie şi de modul în care am fost educaţi să tratăm lucrurile. Dacă am avut exemple de persoane adulte în permanenţă nervoase este aproape imposibl ca adultul de mai târziu să aibă un cu totul alt comportament.   

“Dacă în copilărie, o vedeam pe mama îngrijorată tot timpul, ni se părea că-i plouă şi-i tună mereu, eu ce am învăţat? Eu ce am internalizat? Nu cumva continui şi eu forma aceasta de comportament? Intră în personalitate, să ştiţi”, explică dr. Vasile.

Psihologul ne sfătuieşte să practicăm un exerciţiu de conştientizare a faptului că experienţa de acum – chiar dacă negativă – face parte din viaţa noastră şi ar trebui tratată ca atare şi să evităm gândirea contrafactuală, cu întrebările ei fără răspuns, de genul “dar dacă nu se întâmpla aşa”, “dacă aş fi fost mai atent”. Singurul răspuns valabil pentru aceste întrebări este: „asta este, s-a întâmplat, nu am cum să mai schimb”.

Stresul nu trebuie ignorat şi asta pentru că duce la tulburarea personalităţii, la tulburări anxioase mai târziu şi atacă organismul acolo unde găseşte punctul slab.

 „Este o vorbă în cazul stresului. Organismul, în cazul unui stres prelungit, ori se adaptează, ori cedează. Avem părţi mai slabe în organism, cumva genetic, unii au ficatul mai slab, alţii sunt mai slabi pe parte de cardio şi atunci zona aceea cedează prima. Dacă ai probleme cu inimia, imediat apar tahicardiile, dacă predispus să ai probleme cu ficatul, imediat apare ficatul gras, de exemplu. Stresul duce la tulburări anxioase, la dezechilibre, la consum de alcool exagerat, pentru că alcoolul îţi dă starea aceea de linişte, la disfuncţie socială, ineficienţă în activitatea la serviciu şi acasă”, a concluzionat dr. Cristian Vasile.