FOTO Drumeţ prin ţinutul mănăstirilor din Neamţ

Parcă niciunde nu simţi mai bine magia sărbătorilor de Paşti ca la mănăstirile din Moldova. Agapia, Voroneţ, Suceviţa, Putna, Sihăstria... oriunde te duc drumurile dai de un loc sfânt.

Cine a ajuns în a doua zi de Paşti la Mănăstirea Văratec a putut participa la sluba care s-a ţinut în foişorul din curtea lăcaşului de cult. Doar în Biserica Mare de aici găseşti picturile murale Raiul şi Iadul. Icoanele împărăteşti care împodobesc catapeteasma au fost donate. Puteţi admira Sfânta Mahramă pictată de Nicolae Grigorescu, şi Sfânta Ana, făcătoarea de minuni. În pronaos se află îngropat, fără piatră, duhovnicul Iosif, cel dintâi ctitor al mănăstirii.

În curte puteţi admira statuia domniţei Safta Brâncoveanu, sculptată de Ion Jalea.Aproape de mănăstire, pe deal se află locul de odihnă al Veronicăi Micle, muza poetului nostru nepereche, Mihai Eminescu. De pe mormântul ei ne zâmbesc flori de primăvară, iar pe o placă de marmură sunt gravate câteva versuri ale Veronicăi: „Şi pulbere ţărână din tine se alege/ Căci asta e a lumii nestrămutată lege. /Nimicul te aduce nimicul te reia/ Nimic din tine-n urmă nu va rămânea“.

Testamentul lui Grigorescu de la Agapia

Dacă ajungeţi în zonă opriţi-vă şi la Mănăstirea Agapia, pentru a admira picturile lui Nicolae Grigorescu.
La început a fost un schit, a cuviosului Agapie. Biserica lui însă a fost distrusă de o avalanşă de zăpadă, într-o zi de Paşti. S-a ridicat un nou lăcaş de cult, în Poiana lui Eufrosin, dar care s-a ruinat la rândul lui. Actuala construcţie datează de la sfârşitul secolului al XV-lea.

Picturi ale lui Nicolae Grigorescu

În curtea mănăstirii vizitaţi muzeul unde veţi putea admira câteva opere de artă ale lui Nicolae Grigorescu, cel care a pictat în întregime frescele din lăcaşul de cult. Avea doar 20 de ani. Drept mulţumire, al are dedicată o întreagă aripă în muzeu - Sala Grigorescu. Aici veţi vedea pensula şi paleta cu care marele pictor a făcut opere de artă.
Marele pictor a fost desemnat să picteze Mănăstirea Agapia în urma unui concurs. Alături de el au mai trimis picturi Nicolae Lefteri şi Luis Garibaldi. Pânza lui Grigorescu cu care a câştigat concursul se află acum expusă la muzeu. Ea se numeşte „Maica Domnului cu pruncul“.

Artistul a stat la Agapia între anii 1858 - 1861, ne spune maica ce ne-a fost ghid în muzeul lăcaşului de cult. Alături de echipa sa de lucru, el a lăsat tuturor românilor o moştenire unică: toţi pereţii mănăstirii poartă amprenta marelui artist.

Unirea Principatelor, în pictura sfântă

Unirea Principatelor Române din anul 1859 nu avea cum să nu treacă neobservată în pictura lui Grigorescu, astfel că Mântuitorul a fost pictat pe un curcubeu în culorile roşu, galben şi albastru, iar aripile unui sfânt arhanghel au fost pictate în culorile tricolorului.
Pentru munca sa, Grigorescu a primit 2.000 de galbeni, iar Mihail Kogălniceanu i-a dat drept mulţumire alţi 750 de galbeni. Imediat după terminarea lucrării, marele pictor, care avea atunci puţin peste 20 de ani, a plecat la Paris să-şi desăvârşească studiile.

Locul unde dorm sfinţii

Cimitirul sfinţilor de la Sihăstria

Următorul popas este la Mănăstirea Sihătria, unde se odihneşte Părintele Cleopa şi alţi sfinţi. Străbaţi ţinutul codrilor şi într-un luminiş dai de Mănăstirea Sihăstria, întemeiată în anul 1955.

Ilie Cleopa a fost al cincilea copil din cei zece pe care i-a avut familia Ilie. Casa lor arăta ca o biserică, cum avea el să povestească mai târziu. La botez, a primit numele de Constantin. În primele luni din viaţă, pruncul era mai tot timpul bolnav. Neştiind ce să-i mai facă, mama lui l-a dus la un duhovnic, care a sfătuit-o să dăruiască copilul Maicii Domnului. Atunci, femeia s-a închinat cu lacrimi şi a spus plângând: „Maica Domnului, îţi dăruiesc ţie copilul acesta al meu, că este bolnav şi plânge mereu. Fă ce ştii tu cu el!” Ca o minune, copilul s-a făcut bine.
A adoptat de tânăr viaţa călugărească. În vremea comuniştilor s-a ascuns prin bordeie de frica execuţiilor.

Când vremurile au fost mai darnice cu el a scris mai multe cărţi: „Predici pentru monahi“ (Urcuş spre Inviere), „Spovedania arhiereilor“, „Spovedania călugărilor“, „Spovedania preoţilor“, „Despre credinţa ortodoxă“, „Predici la praznice Împărăteşti“, „Predici la duminicile de peste an“, „Valoarea sufletului“, „Despre vise şi vedenii“, „Minunile lui Dumnezeu din zidiri“,„Acatistier“, „Versuri către Maica Domnului“.
A decedat în anul 1998.
În cimitirul de pe deal, aproape de natură, odihneşte părintele Cleopa. Şi acum mii de pelerini vin şi se roagă la mormântul lui şi îşi aduc aminte de poveţele şi de vorbele bune pe care le împărţea cu atâta drag oricui îi călca pragul.
Dacă urci muntele şi păşeşti pe urmele sihaştrilor ajungi la Schitul Sihla. Aici a trăit şi Cuvioasa Teodora, marea sfântă a Moldovei.