Problemele cu care se confruntă „industria-Cenuşăreasă“ din cea mai săracă regiune a ţării
0Una dintre activităţile economice de profil din Regiunea de Nord-Est se confruntă cu provocări care o şubrezesc de la o lună la alta. Firmele de confecţii din această zonă au de gestionat o puternică criză determinată de numeroşi factori.
Cele mai recente date prezentate de firmele de confecţii din Moldova scot în evidenţă probleme pe care acestea le au de gestionat pe o piaţă în care competiţia Asiei este foarte puternică. Una dintre cele mai vechi societăţi de profil din regiune, Iaşitex, şi-a redus cifra de afaceri de anul trecut cu 13% pe fondul unei scăderi constante a numărului de angajaţi. Practic, la finalul anului trecut, în fosta Ţesătura lucrau 188 de salariaţi, de zece ori mai puţini faţă de 2003, când în fabrică erau peste 1.800 de salariaţi. „În anul 2016 numărul de angajaţi a fost corelat permanent cu numărul de personal normat pentru realizarea programului de fabricaţie. Astfel, numărul de personal a evoluat de la 195 de angajaţi la data de 01.01.2016, la 188 angajaţi la data de 31.12.2016. Din cei 184 salariaţi, 134 au fost muncitori direct productivi (72,83%), 23 muncitori indirect productivi (12,5%) şi 27 personal TESA (14,67%)“, reiese din raportul companiei transmis către Bursa de Valori Bucureşti.
Anul trecut au încetat contractele colective pentru 39 de persoane, în timp ce afacerile societăţii au ajuns la 24,6 milioane de lei, în scădere cu 13% faţă de cea raportată în 2015. Cele mai multe persoane, respectiv 21 şi-au dat demisia. „Salariaţii au părăsit societatea în principal pentru: câştiguri salariale mai bune la alţi angajatori (comerţ, construcţii, unităţi bugetare), plecarea în străinătate, mutarea în localităţi rurale din judeţul Iaşi pentru reducerea cheltuielilor de transport, neadaptarea la cerinţele postului în cazul personalului angajat pentru calificare la locul de muncă în meseria de confecţioner sau din cauza unor afecţiuni medicale“, se arată în analiza companiei.
Dacă în cazul Iaşitex cea mai mare parte a producţie din 2016 a ajuns la export, respectiv 62%, o altă companie importantă de confecţii din regiune, Conted SA din Botoşani, şi-a diminuat puternic valoarea produselor valorificate peste hotare, în condiţiile în care această ramură din industrie este cunoascută pentru contractele de lohn ce o ţin în viaţă. Concret, în cazul companiei Conted câştigurile declarate în primele trei luni din acest an arată o reducere cu 28% a cifrei de afaceri, de la 5,8 la 4,2 milioane de lei. Alarmant este faptul că în primele trei luni din acest an valoarea vânzărilor la export a reprezentat doar 18,63%, în timp ce anul trecut mai bine de jumătate din bunuri erau valorificate în afară.
Principala problemă raportată de reprezentanţii firmei din Dorohoi este lipsa de personal.Aceştia au atras atenţia şi asupra faptului că majorarea salariului minim pe economie se răsfrânge în activitatea firmei. „Una din problemele grave cu care firma SC Conted SA se confruntă la ora actuală este cea legată de recrutarea şi angajarea de personal specializat în domeniul confecţiilor. Nereuşita în a atrage un număr suficient de mare de personal calificat corespunzător, migrarea, neadaptarea pieţei forţei de muncă, dar şi creşterea costurilor cu personalul sunt riscuri care ar putea afecta activitatea desfăşurată de emitent. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată muncitorilor din textile, poate duce la pierderea contractelor de către fabricile de confecţii din România şi caştigarea acestora de către ţările cu forţă de muncă mai ieftină. Industria de profil pierde din competitivitate an de an, iar lohn-ul «migreaza» în ţări mai ieftine, cu un nivel salarial mult mai mic“, se arată în raportul firmei care se află pe piaţa confecţiilor de 40 de ani.
Pe de altă parte, într-un recent raport al Camerei de Comerţ şi Industrie a României privind percepţiile mediului de afaceri se arată că principala problemă a companiilor vizează lipsa personalului calificat. Practic, 35% dintre companii s-au lovit de problema plecării în străinătate a angajaţilor, iar 77% declară că personalul calificat a fost principala categorie afectată, valorile fiind similare cu cele înregistrate în 2016.
„Problema cu forţa de muncă a luat locul fiscalităţii în topul studiului. Consider că ar fi trei soluţii pe care noi le-am analizat: prima este resetarea sistemului educaţional românesc, dar suntem conştienţi că este o chestiune rezolvabilă pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, ar fi o relaxare a legislaţiei care să permită importul de forţă de muncă şi, nu în ultimul rând, reanalizarea schemelor de ajutor social”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Potrivit studiului, creşterea salariului minim pe economie este percepută de 45% dintre companii ca având efecte negative, cu peste jumătate (+23%) mai mult decât în anul anterior.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
