FOTO România lucrului prost făcut. Clădirea-fantomă care a costat 8,7 milioane de euro, dar a fost abandonată
0Centrul Expoziţional Moldova, construit pe 5.300 de metri pătraţi, este măcinat de timp. După ce în decembrie 2010 s-a tăiat panglica de inaugurare, clădirea a fost abandonată, în ea fiind organizate doar două-trei târguri.
Una dintre cele mai impunătoare clădiri de la ieşirea din municipiul Iaşi spre Vaslui stă abandonată încă de la inaugurare. Centrul Expoziţional Moldova, ridicat din fonduri europene de preaderare, a pornit cu un obiectiv ambiţios, dar a sfârşit năpădit de buruieni. În spaţiul de peste 5.300 de metri pătraţi, în cei şapte ani de la inaugurare s-au organizat mai puţine evenimente decât degetele de la o mână.
În tot acest timp, de la bugetul Consiliului Judeţean (CJ) şi cel al Primăriei, beneficiarii investiţiei, s-au cheltuit zeci de mii de lei pentru întreţinerea şi conservarea spaţiului. În clădirea impunătoare plouă, pereţii se exfoliază, iar pavajul din jur este distrus şi năpădit de iarbă. La licitaţiile organizate de beneficiari niciun investitor nu s-a arătat interesat să închirieze spaţiul generos.
Inaugurare cu amânare
Lucrările la „Centrul Expoziţional Moldova“ au demarat în februarie 2008, după o licitaţie contestată şi reluată. Iniţial termenul de finalizare a fost august 2009, dar din cauza unor „lucrări neprevăzute“ a fost amânat pentru noiembrie 2009, pentru ca mai apoi să fie lansate termene pentru lunile iulie, octombrie şi noiembrie 2010. La finalul lui 2010, Constantin Simirad, şeful CJ de la acea dată, a tăiat panglica spaţiului de peste 5.300 de metri pătraţi.
Proiectul a fost implementat în parteneriat de CJ şi Primăria Iaşi, cu fonduri europene de preaderare, alocate prin Programul PHARE 2004-2006, Coeziune Economică şi Socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională. Proiectul a ajuns în final la 8,7 milioane de euro, cu peste jumătate de milion de euro mai mult faţă de cheltuielile iniţiale. Din cei 8,7 milioane de euro, 5 milioane au fost alocate din bani europeni, 1,6 milioane de euro au venit din Fondul Naţional pentru aderare, iar contribuţia de la bugetul local şi judeţean a fost de 2,1 milioane de euro.
Obiectivul proiectului viza „dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru îmbunătăţirea accesului la mediul de afaceri în vederea creşterii nivelului competitivităţii IMM-urilor în judeţul Iaşi şi în Regiunea de Nord – Est“, în timp ce obiectivul specific al proiectului făcea referire la „asigurarea infrastructurii, logisticii şi resurselor pentru dezvoltarea echilibrată şi stimularea creşterii competitivităţii întreprinderilor din regiune“. Totodată, în planul prezentat pentru luarea banilor europeni era menţionat că anul vor fi peste 1.600 de firme expozante. Cu toate acestea, în prezent clădirea este în stare vizibilă de degradare. A fost folosită doar la 2-3 târguri organizate îmediat după inaugurare, iar ulterior pentru că nu a fost asigurat un management competitiv spaţiul a fost abandonat.
Eşec recunoscut public
Faptul că proiectul este un eşec a fost recunoscut de actualii şefi ai Primăriei şi ai CJ. Actualul şef al judeţului Iaşi, Maricel Popa, cataloga, la preluarea mandatului în 2016, centrul drept un „muzeu“. „Avea mult de muncă, pentru că la Centrul Expoziţional Moldova nu s-a făcut mare lucru, deşi a fost recepţionat de aproape şase ani. Situaţia e destul de complicată“, a declarat Popa în august 2016. De atunci s-a pus pe tapet ideea transformării spaţiului într-un centru destinat tehnologiei informaţiei, dar ideea nu s-a concretizat până în acest moment.
„Centrul Expoziţional Moldova nu a fost un proiect de succes. A apărut ideea unui alt proiect: transformarea Centrului Expoziţional într-un centru de cercetare şi inovare în IT. Am discutat şi cu domnul preşedinte Popa. Se pare că există interes şi din partea investitorilor din domeniu, inclusiv din partea unor companii străine. De aceea cred că şi acel Centru ar putea fi reactivat“, a declarat, la începutul acestui an, primarul Mihai Chirica. Demersul ar putea fi realizat, deoarece normele europene impun menţinerea obiectului de activitate pentru o perioadă de 5 ani, după care clădirea poate fi utilizată şi în alte scopuri.
Se încarcă comentariile...
