Cum se desfăşoară învăţământul universitar online în România. Învăţământul medical din Iaşi pus la grea încercare de pandemie
0
Suntem în pragul unui nou an universitar şi nimic din ceea ce ştiam despre admiterea la facultate, opţiuni, valori şi alegeri nu pare să mai fie valabil în plină pandemie. UMF Iaşi, una dintre universităţile din România pentru care partea pratică şi contactul direct sunt foarte importante, caută soluţii.
E început de septembrie şi în scurt timp începe şcoala, însă strategiile şi soluţiile concrete sunt foarte puţine pentru prezenţa fizică în şcoli şi universităţi pentru cei aflaţi încă în etapa de învăţare. În aceste condiţii, platformele de e-learning devin o necesitate.
Sunt puţine voci optimiste privind cifrele şi raportările oficiale la început de an şcolar. Dacă iniţial am fost preocupaţi de nevoile primordiale – să ne asigurăm că vom avea cele necesare traiului şi să aflăm cât mai mult despre virus, încet-încet îngrijorările au migrat înspre subiecte ca securitatea locurilor de muncă, stabilitatea sistemului sanitar sau educaţia.
Discuţia despre educaţie a ţinut „capul de afiş” în lunile de primăvară, prin prisma adaptării la sistemele online, beneficiile şi riscurile pentru acumularea de informaţii şi educaţie în general, precum şi valoarea reală a ceea ce învăţăm fără interacţiune, fără socializare şi fără dezbatere. Se caută soluţii pentru toate etapele de învăţământ, adecvate programelor şi vârstelor, de la preuniversitar la universitar şi post-universitar.
Apare din ce în ce mai limpede că sunt specializări care nu au avut major de suferit la migrarea în învăţământul online – cele preponderent teoretice – dar nu sunt foarte multe aşa.
Medicina, dincolo de volumul imens de informaţie care se poate transmite ghidat şi de la distanţă, presupune doi actori – medic şi pacient. Student la medicină şi potenţial pacient. Iniţial, ante-pandemie, modernizarea părea să se rezume la nevoia de tehnologizare, de acces la informaţie, la roboţi, la laboratoare echipate de top. În acest moment, însă, este nevoie şi de platforme, de tehnologie care să îi apropie pe studenţi de cazuistică, de pacient.
FOTO UMF Iaşi
E-learning în medicină la Iaşi
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi aplică programe de e-learning din 2018 prin programul ”TELSON – Problem-based and team-based learning strategies in the education of biomedical and natural sciences”, împreună cu două universităţi partenere: Masaryk University din Brno, Cehia şi St George’s Hospital Medical School din Londra.
Preocuparea pentru sisteme moderne de învăţare a început însă încă din 2010. Astăzi, în pragul unui an universitar fără precedent, când încă nu avem deloc o viziune clară asupra modului în care se vor derula cursurile, şi, mai ales, care este impactul pe termen lung în educaţia specializată la distanţă, TELSON oferă “posibilitatea de te antrena în timpul şcolii, într-un mediu virtual controlat de specialişti în medicină şi IT, pentru anii de practică ce vor urma după studii.”, spun studenţii care au parcurs până acum modulele.
Din perspectiva profesorilor, sistemul asigură metode care îi ajută pe studenţi să “ardă etape” într-un mod controlat, care nu înseamnă că vor pierde cunoştinţe, ci că, din contră, le vor “fixa mai bine”. Cele două metode pilotate în cadrul proiectului, încheiat cu succes la Iaşi anul acesta, sunt „Învăţare bazată pe echipă” (Team-Based Learning -TBL) şi „Învăţare bazată pe problemă” (Problem-Based Learning – PBL)
Programul TELSON implementat în cadrul învăţământului medical de la Iaşi ajută cel puţin la modificarea paradigmei de învăţare prin flexibilizarea gândirii critice într-un mod de lucru care presupune şi autonomie, dar şi muncă în echipă. Iar scenariile virtuale, care descriu suferinţa unui pacient virtual, pot deveni oricând reale.
Mai puteţi citi:
Viitorul imediat al învăţării şi cum putem îmbunătăţi învăţarea clasică
Se încarcă comentariile...
