Procesele grupărilor de traficanţi ai comorilor dacice bat pasul pe loc. Soarta a 18 condamnaţi depinde de o procedură
0
Magistraţii care judecă apelurile formulate în cele trei dosare penale ale grupărilor condamnate pe fond pentru traficul comorilor dacice sustrase din Munţii Orăştiei au solicitat autorităţilor sârbe asistenţa judiciară pentru a putea audia prin comisie rogatorie cetăţeni sârbi implicaţi în anchetă. Procedurile par dificile, iar audierile, în unele cazuri solicitate de mai multe luni, nu au putut fi realizate.
Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au chemat la audieri, în dosarele traficanţilor de comori antice sustrase din Munţii Orăştiei, martori din Serbia, însă până în prezent, de mai multe luni, aceştia nu au reuşit să fie audiaţi prin comisie rogatorie.
În dosarul celei mai mari dintre grupările judecate în apel, la Alba Iulia, cea a în care 10 hunedoreni şi cetăţeni străini sunt acuzaţi de traficarea unor tezaure dacice, încă de la începutul anului 2016 instanţa a solicitat autorităţilor sârbe asistenţa judiciară pentru audierea, prin comisie rogatorie, a unor cetăţeni sârbi, însă până în prezent acest lucru nu a fost posibil. Miercuri, magistraţii au acordat un nou termen de judecată, pentru luna noiembrie, în vederea continuării administrării probatoriului încuviinţat în cauză.
Condamnaţi pe fond
În cauză, ancheta penală în dosarul traficanţilor de comori a fost finalizată în 2008 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, iar procesul a început la Judecătoria Deva. Curtea de Apel Alba Iulia judecă apelurile declarate de părţi, după ce magistraţii din Deva i-au condamnat pe cei zece inculpaţi din acest dosar la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare. De asemenea, inculpaţii au fost puşi să achite daune de aproape 1,5 milioane de euro, conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Deva . În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.
Prejudiciu de aproape patru milioande de euro
Curtea de Apel Alba Iulia a prelungit, pentru luna octombrie, judecarea cauzei, pentru soluţionarea comisiei rogatorii şi în dosarul traficanţilor de comori antice, în care au fost condamnaţi, pe fond, Liviu Darius Baci, Mircea Mihăilă, Florin Zvîncă şi Romică Hândorean. În luna mai a anului trecut, magistraţii Tribunalului Hunedoara i-au condamnat pe Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă la câte şapte ani şi patru luni de închisoare, în dosarul de spălare de bani. Florin Sebastian Zvîncă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Romică Hîndorean a primit o condamnare de şase ani şi patru luni.
Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost furate în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate. Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.
Dosarul custodelui de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Cel de-al treilea proces al grupărilor de traficanţi de comori dacice, aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, va fi reluat în octombrie, după ce instanţa a dispus amânarea judecării, „faţă de lipsa comisiei rogatorii dispuse în cauză”. În acest dosar, în luna iunie a anului trecut, instanţa de fond Tribunalul Hunedoara i-a condamnat pe Florin Delinescu, fost custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe Ioan Varga şi pe Gheorghe Gătăianţu la câte trei ani de închisoare, cu suspendare, în timp ce al patrulea inculpat, Viorel Hârşan a primit un an şi jumătate de închisoare, cu suspendare. Cei patru au fost acuzaţi că între anii 2010 şi 2013 au aderat la o asociaţie infracţională având ca scop comiterea de infracţiuni la regimul de protecţie al Patrimoniului Cultural Naţional, în urma cărora au valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe loturi monetare aparţinând unor tezaure de monede Lysimach şi denari romani.
„Acestea au fost sustrase în ultimii ani din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, şi au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Prin faptele lor inculpaţii au produs Statului Român un prejudiciu în valoare de 6.117 de euro”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Până în prezent, un dosar al grupărilor de traficanţi de comori antice sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei a fost soluţionat cu sentinţe definitive pentru 12 inculpaţi. Cel puţin alte trei dosare penale privind traficul de obiecte de patrimoniu sustrase din siturile Munţilor Orăştiei şi vândute pe piaţa neagră se află în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”.
Vă recomandăm şi:
Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.
Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a precizat că terenurile pe care se află unele dintre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vor fi scoase definitiv din fondul forestier, astfel încât monumentele UNESCO să poată fi administrate corespunzător. „Situaţia cetăţilor dacice este îngrijorătoare”, a afirmat ministrul într-un răspuns la apelul lansat de istoricul Ioan Piso faţă de soarta unora dintre aşezările dacice.
Se încarcă comentariile...
