Marile secrete ale cetăţii dacice din Hunedoara. Cimitirul ciudat al copiilor din grădina castelului şi mormintele „lupilor daci“ îngropaţi lângă arme

Marile secrete ale cetăţii dacice din Hunedoara. Cimitirul ciudat al copiilor din grădina castelului şi mormintele „lupilor daci“ îngropaţi lângă arme

În vecinătatea Castelului Corvinilor au fost descoperite urmele unei neceropole. FOTO: Daniel Guţă.

O cetate dacică, un cimitir în care dacii au înhumat cadavrele şi rămăşiţele trupurilor incinerate a zeci de copii şi mormintele unor războinici daci sunt doar câteva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinătatea Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, aşezarea antică, foarte puţin cercetată până în prezent, ar putea rivaliza cu mult mai celebrele cetăţi dacice din Munţii Orăştiei.

Castelul Corvinilor uimeşte nu doar prin istoria sa de peste şase secole, dar şi prin cea a împrejurimilor lui. În vecinătatea cetăţii medievale de la Hunedoara a existat o aşezare antică, ale cărei secrete au rămas, în mare parte, nedescifrate. Ultimele cercetări arheologice întreprinse în grădina Castelului din Hunedoara şi pe Dealul Sânpetru au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice întinse şi a unei necropole în care se aflau rămăşiţele a zeci de adulţi şi copii, ale căror trupuri au fost transformate în cenuşă sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preţ.

Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina castelului au dus la descoperirea cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează din perioada dacică, de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, susţine arheologul Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie din Hunedoara, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse.

Mormintele războinicilor daci
Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului. Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic. Pe valea Zlaştiului şi a Govâjdiei şi în Munţii Poiana Ruscăi au fost exploatata încă din Antichitate zăcămintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor, aveau tot interesul în ale apăra.

“Pe Dealul Sânpetru s-a aflat un important centru dacic, în jurul căruia „pivotau” alte comunităţi. Dată fiind bogăţia şi necesitatea protejării bogatelor minereuri de fier este de aşteptat şi descoperirea unor cetăţi dacice în zonă. Sfârşitul locuirii pe Dealul Sânpetru şi încetarea practicării ritualurilor sacre din Grădina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul războaielor daco-romane şi a instalării trupelor romane în zonă. Construcţia romană de pe Dealul Sânpetru şi inventarul descoperit în ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizând importanţa strategică a platoului în depresiunea Hunedoara”, se arată în lucrarea „Vestigiile dacice de la Hunedoara”, editată în 2007 de Biblioteca Brukenthal, în urma cercetărilor efectuate de Valeriu Sîrbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragoş Diaconescu şi Nicolae Cerişer.

Aşezările preistorice de la Hunedoara
Potrivit arheologilor, pe teritoriul municipiului Hunedoara au fost descoperite urmele mai multor aşezări preistorice: pe Dealul Sânpetru, în zona cimitirul Bisericii Reformate, în Grădina Castelului şi în zona Biserica Sfântul Nicolae. Pe Dealul Sânpetru a existat o fortificaţie de pământ cu val şi şanţ. În acelaşi loc ar fi existat un turn de apă şi o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi a Romei antice. În zona cimitirului reformat au fost scoase la iveală materiale ceramice aparţinând culturilor Turdaş, Coţofeni şi epocilor dacică, romană şi feudală. În Grădina Castelului au fost descoperite piese din neolitic, epoca bronzului, a fierului (inclusiv perioada dacică clasică) şi epoca medievală. În zona bisericii Sfântul Nicolae din Huendoara a fost descoperit mormântul unui războinic medieval, dar şi fragmente de piese din preistorie.

Potrivit arheologilor, de peste trei milenii zona Dealului Sânpetru a fost locuită, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII – VII î. Hr., înainte de apariţia primelor informaţii despre geţi.

Cetatea dacică de pe dealul Castelului Corvinilor ar fi existat din secolul al doilea î. Hr. Avea ziduri de piatră, şi structuri din lemn, iar în jurul ei au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile. Aşezări preistorice au existat şi în Ţinutul Pădurenilor, locul minelor de fier. Unii arheologi susţin că zona Hunedoarei poate fi comparată ca importanţă cu cea a Munţilor Orăştiei, unde se află cele mai mari cetăţi dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia.


Vă recomandăm şi:

Secretele templelor dacilor: altare de sacrificii, locuri de observaţii cereşti şi sanctuare de iniţiere a războinicilor. De ce au fost distruse din temelii de romani

Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.

Sarmizegetusa Regia şi conspiraţiile: oraşul subteran scanat de ruşi pentru aur, tunelurile ascunse şi portalurile yoghinilor spre lumea astrală

Cele mai ciudate mituri care circulă pe seama aşezării dacice Sarmizegetusa Regia spun că locul se suprapune unui oraş subteran întins pe zeci de hectare, că în incinta sacră din capitala Daciei ar putea exista un portal energetic, care face legătura cu universuri paralele, că dacii au construit tuneluri între cetăţile dacice. Astfel de ipoteze, apărute după 1990, sunt contestate cu vehemenţă de istorici.

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

citeste totul despre: