Echinocţiu la Sarmizegetusa Regia. De ce îi atrage „Stonehenge-ul României” pe pasionaţii de fenomene astronomice

Echinocţiu la Sarmizegetusa Regia. De ce îi atrage „Stonehenge-ul României” pe pasionaţii de fenomene astronomice

Echinocţiul din urmă cu un an, la Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Sarmizegetusa Regia devine în ziua echinocţiului de primăvară un loc de întâlnire al pasionaţilor de fenomene astronomice. În fiecare din ultimii ani, în jurul datei de 20 martie, cetatea dacică în care se află ruinele templelor misterioase i-a atras pe turişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vechile temple şi sanctuare din Sarmizegetusa Regia au fost în Antichitate locuri din care dacii făceau observaţii cereşti, potrivit unor istorici ca Hadrian Daicoviciu, iar misterele lor continuă să atragă pasionaţii fenomenelor astronomice. Deseori, turiştii compară Sarmizegetusa Regia cu Stonhenge, deşi numărul celor care vizitează cetatea dacică este mult mai redus în comparaţie cu turiştii monumentului megalitic din Marea Britanie.

Echinocţiul de primăvară a fost, în ultimii ani, o zi de întâlnire a turiştilor din întreaga ţară, dornici să se relaxeze în cetatea dacică. Anul trecut, în zilele din prejma echinocţiului, peste 400 de turişti au venit la Sarmizegetusa Regia, iar unii dintre ei au declarat că nu au ratat în ultimii ani vizita fostei capitale a Daciei, cu această ocazie. Luni, de asemenea, sunt aşteptaţi numeroşi turişti la cetăţile din Munţii Orăştiei. Momentul echinocţiului va fi în 20 martie, la ora 12:29.

„La momentul echinocţiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ţi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest”, informează Observatoru Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Începând de la aceasta dată, durata zilei faţă de cea a nopţii va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.


Vă recomandăm şi:

VIDEO Noua şosea spre Sarmizegetusa Regia nu a rezistat „răzbunării” naturii. Stâncile prăvălite au adus distrugeri pe drumul construit cu bani de la UE

Cei 18 kilometri ai şoselei dintre satul Costeşti şi Sarmizegetusa Regia au fost inauguraţi în primăvara anului trecut, însă în ultimele luni starea drumului spre fosta capitală dacică a avut de suferit de pe urma numeroaselor probleme: surpări, alunecări de teren, denivelări şi gropi. În mai multe locuri, stâncile prăbuşite de pe versanţi continuă să provoace distrugeri.

VIDEO Răzbunarea naturii din tărâmul dacilor: drumul Sarmizegetusei Regia a fost devastat, iar accesul maşinilor a fost interzis. Sute de turişti urcă pe jos

Inaugurată în luna mai a acestui an, şoseaua spre Sarmizegetusa Regia - unul dintre cele mai importante situri istorice ale României - a fost devastată de viituri. Nu este prima dată când drumul recent modernizat cade victimă naturii dezlănţuite. Pagubele sunt importante, iar turiştii vor fi nevoiţi în următoarea perioadă să urce pe jos, spre sit.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.

citeste totul despre: