Decizia în dosarul mărcii Arsenie Boca revendicată de un maghiar naşte dispute aprinse. Cum a reacţionat Episcopia
0
Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Mănăstirea Prislop au dat în judecată deţinătorii mărcilor „Boca Părintele” şi „Arsenie”, solicitând anularea pretenţiilor acestora asupra numelui şi imaginii monahului. În dosarul judecat în procedură simplificată, magistraţii au dat prima soluţie.
Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul în care Episcopia Devei şi Hunedoarei a deschis o procedură de urgenţă prin care să se constate că icoanele sau alte obiectele de cult legate de numele lui Arsenie Boca nu aduc atingere mărcilor industriale.
Instanţa a respins cererea Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi a Mănăstirii Prislop.
Vizaţi de cererea Episcopiei Devei şi Hunedoarei au fost Diana Talpoş, Şandor Andor şi societatea Pulse Escape, care au înregistrat şi au asociat mărcile „Boca Părintele” şi „Arsenie” şi au solicitat ca brandul Arsenie Boca să nu mai poată fi folosit fără acordul lor. „Am solicitat inopozabilitatea mărcii, adică a pretenţiilor pe care aceşti oameni le au la nivel naţional faţă de părintele Arsenie. Magistraţii în primă instanţă au respins cererea noastră, făcută pe procedură simplificată, dar soluţia va fi contestată cu apel”, a declarat, pentru adevarul.ro, preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
Ordonanţa preşedinţială este o procedură simplificată care reprezentanţii Bisericii au cerut să le fie conservate drepturile asupra imaginii, numelui şi operei părintelui Arsenie Boca.
Procesul pe fond, având ca obiect proprietate intelectuală, şi în care Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Mănăstirea Prislop au chemat în instanţă deţinătorii mărcilor legate de Arsenie Boca, nu a început încă la Tribunalul Bucureşti.
„Mai este un dosar pe fond, care încă nu a primit termen de judecată. Am solicitat să se anuleze această marcă şi a pretenţiilor lor legate de ea, pentru că părintele Arsenie Boca este o personalitatea a Bisericii. Dreptul bisericii derivă din calitatea părintelui de preot şi monah în Biserica Ortodoxă Română şi avem dreptul de a folosi numele, opera şi imaginea părintelui. Foarte mult se vehiculează ideea de marcă. Dar Biserica nu foloseşte numele părintelui asociat unei mărci, ci în scop nominativ pentru a evoca personalitatea, opera şi activitatea părintelui Arsenie Boca, ele nu pot fi asociate unei mărci”, a mai precizat, pentru adevarul.ro, preotul.
Monopol pe Arsenie şi Boca Părintele
Anul trecut, reprezentanţii firmei Additional Woldwide Care Service LTD, cu sediul în Marea Britanie, au susţinut că sunt deţinătorii legali al drepturilor de proprietate intelectuală asupra „mărcii” Părintele Arsenie Boca, înregistrată la Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi le-au solicitat celor care se folosesc de ea să intre în posesia unei licenţe din partea acestei societăţi.
Firma înregistrată de câţiva români şi reprezentată în trecut de un maghiar în Marea Britanie menţiona că atât numele Boca Părintele şi Arsenie, cât şi imaginea acestuia sunt înregistrate la nivel european, iar toate produsele şi bunurile ce poartă denumirea sau imaginea lui Arsenie Boca, care intră pe teritorul României sunt contrafăcute, neexistând vreo autorizare sau licenţiere de către deţinătorul de drept al mărcilor înregistrate.
„Dumneavoastră săvârşiţi o infracţiune prin comercializarea unor mărfuri contrafăcute. Pentru a intra în legalitate, aveţi posibilitatea să intraţi în posesia unei licenţe din partea deţinătorului mărcii înregistrate, prin încheierea unui contract de licenţiere şi achiziţia unor holograme care urmează să fie aplicate pe toate produsele ce poartă denumirea sau imaginea părintelui Arsenie Boca. În cazul în care nu doriţi licenţierea şi nu sistaţi de îndată comercializarea tuturor bunurilor ce poartă denumirea sau imaginea Părintelui Arsenie Boca, vom sesiza autorităţile competente şi vom formula în justiţie atât acţiuni civile cât şi penale pentru ocrotirea dreptului nostru legitim”, se arată în notificările trimise celor care comercializează sau importă suveniruri religioase.
Reacţia Patriarhiei Române
Patriarhia Română a reacţionat faţă de demersul reprezentanţilro societăţii private de a înregistra marca „Părintele Arsenie Boca”.
„În legătura cu anormala înregistrare a unei mărci cu numele «Arsenie Boca» de către o persoană privată din România, Patriarhia Română anunţă ca Arhiepiscopia Bucureştilor a luat atitudine fermă faţă de această situaţie încă de acum o lună şi a comunicat oficial persoanei respective mesajul de a renunţa imediat la această marcă înregistrată în străinătate. Numele părintelui Arsenie Boca este intrinsec legat de istoria şi cultura duhovnicească a Bisericii Ortodoxe Române şi parte a patrimoniului său memorial. Din aceste limpezi şi înalte raţiuni, nicio persoană privată, care nu are nici măcar o legătura de rudenie cu părintele Arsenie Boca, nu are dreptul să se folosească în vreun fel de numele său. Acesta, ca şi opera sa scrisă sau picturală, aparţin Bisericii pe care a slujit-o cu vocaţie jertfelnică”, a informat, în 11 mai, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Sinaia) a fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia autorităţilor represive ale regimului, trecând prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, apoi dus la Canal şi a trecut prin în închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, de la mijlocul anilor 1950, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit în 28 noiembrie 1989, iar apropiaţii săi susţin că ar fi prevestit prăbuşirea regimului comunist din România şi moartea, în zi de sărbătoare, a fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu. Dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop, iar una din vorbele sale de duh se leagă de locul din Ţara Haţegului: „Va lua ţara foc de la Prislop”, ar fi spus călugărul.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
