Arsenie Boca va fi comemorat la Teatrul de Artă. Biserica a decretat anul pătimitorilor din închisorile comuniste

Episcopia Devei şi Hunedoarei îi invită pe localnici să participe la o masă rotundă dedicată vieţii şi operei lui Arsenie Boca, eveniment organizat la Teatrul de Artă, cu ocazia declarării „anului comemorativ al tuturor pătimitorilor din închisorile comuniste”.

Arsenie Boca va fi comemorat la Teatrul de Artă din Deva, printr-o masă rotundă organizată de Episcopia Devei şi Hunedoarei.

Evenimentul va avea loc în 23 martie şi îi va avea ca invitaţi pe Răzvan Lucian Petcu, fizician, dar şi preot în Parohia Drăgănescu, Andrei Dorobanţu, fizician în cadrul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – Măgurele, Adrian Nicolae Petcu, istoric, şi cercetător al fenomenului concentraţionar românesc şi pe antropologul Marius Vasileanu, autor al volumului Altfel despre Părintele Arsenie Boca.

„Această manifestare duhovnicească este prilejuită şi de declararea anului în curs, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, drept an comemorativ al tuturor pătimitorilor din închisorile comuniste”, a informat Episcopia Devei şi Hunedoarei. Intrarea va fi liberă, anunţă reprezentaţii Episcopiei.

Cine a fost Arsenie Boca

Arsenie Boca  (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. La mormîntul său de la Prilsop, oamenii vin şi se roagă cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.

Vă recomandăm şi:

VIDEO Pelerinii nocturni ai călugărului Arsenie Boca. Ce se întâmplă la Mănăstirea Prislop după lăsarea serii

Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul lui Arsenie Boca, rămâne unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj chiar şi după lăsarea întunericului. Sâmbătă seara, curtea aşezământului monahal a fost ocupată de o mulţime de oameni veniţi, unii de la sute de kilometri, pentru a se ruga în faţa locului de veci al duhovnicului.

VIDEO Senzaţii tari la mormântul lui Arsenie Boca: mii de pelerini au vizitat Mănăstirea Prislop, acoperită de nămeţi

Mănăstirea Prislop a primit, duminică dimineaţa, un număr impresionant de pelerini, însă zăpada aşternută pe ultimii kilometri ai drumului spre locul de veci al lui Arsenie Boca a blocat circulaţia. Oamenii şi-au lăsat maşinile la câţiva kilometri de aşezare şi şi-au continuat pelerinajul pe jos.

Marele „rival“ al lui Arsenie Boca la Prislop: un pustnic misterios, trecut în rândul sfinţilor, cu chilia lângă mormânt

Mănăstirea Prislop a devenit faimoasă în lume de doar câţiva ani, datorită locului de veci al lui Arsenie Boca, duhovnicul căruia i se atribuie numeroase minuni. Puţini dintre pelerinii care vizitează aşezarea ştiu însă că aici a trăit un alt călugăr, pe care Biserica Ortodoxă Română la canonizat de peste două decenii. Grota Sfântului Ioan este mai tot timpul pustie, deşi se află la câteva zeci de metri de mormântul lui Arsenie Boca.