Plan de luptă împotriva poluării cu nitraţi

Toate localităţile din judeţ sunt incluse în categoria zonelor vulnerabile la poluare cu nitraţi din surse agricole. Fiecare primărie trebuie să-şi creeze un plan de măsuri pentru protecţia apelor freatice şi de suprafaţă împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, până în luna iunie a anului viitor.

Nitraţii apar în pânza freatică din cauza gunoiului de grajd aruncat în locuri neamenajate, permiţănd astfel infiltrarea în pământ pentru ca mai apoi să ajungă în apă. Aceştia sunt foarte periculoşi pentru organismul uman, cu atât mai mult cu cât nu pot fi distruşi prin fierberea apei potabile.
Privata din curte, „sursă” de nitraţi
Problemele sunt în mediul rural, acolo unde nu există platforme speciale pentru depozitarea gunoiului de grajd, la fel de periculoase fiind şi toaletele din curţile ţăranilor care au doar pereţii betonaţi, nu şi baza.
Uniunea Europeană a stabilit că România este una dintre ţările vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi potrivit Directivei Nitraţilor, solurile şi corpurile de apă subterană din ţară au nevoie de protecţie împotriva poluării cu nitraţi din agricultură. Fiecare localitate din judeţul Giurgiu, inclusiv municipiul fac parte din această categoria celor cu risc de poluare.
Pericol pentru copii
Poluarea cu nitraţi şi infiltrarea acestora în apa potabilă este extrem de periculoasă pentru copii, existând chiar risc de deces.
„La copii poate apărea o anemie, o oxidare a hemoglobinei, copilul putând suferi o insuficienţă respiratorie şi chiar risc de deces. Pentru adulţi, reacţii pot apărea în urma unor doze mari consumate”, a spus pentru „Adevărul de Seară”, Cosmin Georgescu, medic de familie.

Îngrăşământ natural

Direcţia Agricolă Giurgiu a trimis modele de plan de acţiune pentru mai multe localităţi din judeţ printre care Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Hotarele, Greaca, Vărăşti, Schitu, Daia, Călugăreni şi Adunaţii-Copăceni.
„Primăriile din judeţ şi din municipiu au obligaţia să prevină poluarea cu nitraţi, prin evitarea depăşirii concentraţiei de 170 kilograme azot organic substanţă agricolă(gunoi de grajd). Soluţia pentru suprasaturarea cu nitraţi este aceea ca gunoiul de grajd să fie depozitat într-un singur loc, pe o platformă special amenajată în acest sens, acest lucru trebuind să se întţmple şi în municipiu”, a spus pentru „Adevărul de Seară”, Petra Ochişor, directorul Direcţiei Agricole.
Gunoiul de grajd este extrem de benefic pentru culturile agricole, după ce este lăsat la macerat timp de doi şi agricultorii nu folosesc un surplus asupra culturilor.Ulterior poate fi folosit ca îngrăşământ natural.

Efectele nitraţilor

Nitraţii au un grad ridicat de solubilitate, astfel că prezenţa unor concentraţii ridicate ale acestora poate avea un impact negativ asupra mediului prin posibilele pierderi ale azotului nitric prin spălare din sol în apele de suprafaţă şi freatice.