VIDEO Ce spun medicii despre ceara aplicată de comercianţi pe fructe: „Oamenii habar n-au ce mănâncă. Nu scrie nicăieri că nu este comestibilă”
0Cele mai constestate aspecte: în magazinele de legume şi fructe nu există niciun fel de informaţii legate de tipul de ceară folosită pentru conservarea acestora, nu este explicat efectul substanţei asupra oamenilor şi nici nu sunt disponibile informaţii despre cum poate fi înlăturat stratul de ceară. Specialiştii consultaţi de „Adevărul” sunt de părere că legislaţia europeană şi cea românească au lacune din acest punct de vedere.
Modul cum sub conservate, prin metode chimice, fructele şi legumele din comerţ a stârnit în ultima vreme numeroase controverse.
Dacă metodele periculoase (bazate pe folosirea de fungicide), au fost aproape eliminate încă de acum câţiva ani, în ultima perioadă au produs reacţii virulente pe internet mai multe filmuleţe care dezvăluiau cum pe suprafaţa anumitor fructe din comerţ există un strat generos de ceară, care le dau un aspect comercial reuşit şi le prelungesc perioada de valabilitate de la câteva săptămâni la câteva luni.
Chiar dacă metoda de conservare nu este neapărat contestată (ceara oricum este mai puţin periculoasă decât fungicidele ce erau utilizate intensiv prin anii 1990-2000), publicul şi-a arătat nemulţumirea pentru trei aspecte. Primul ar fi cel legat de neinformarea publicului cu privire la substanţa folosită la conservare.
Al doilea priveşte lipsa de informaţii privind efectele cerurilor respective asupra organismului uman (mai ales în privinţa copiilor), iar al treilea ţine de lipsa recomandărilor pentru îndepărtarea substanţei înainte de consumul produselor.
Având în vedere aceste aspecte, am încercat, în articolul de faţă, să aflăm cum stau lucrurile şi la ce riscuri se expun oamenii consumând fructe şi legume care au fost conservate prin ceruire.
Cum se obţine ceara care se aplică pe fructe
După câte ne-a explicat inginerul teholog (specializat în conservarea legumelor şi fructelor) Adrian Olaru, cel mai folosit produs este ceara de carnauba, cunoscut şi sub denumirile de ceară braziliană, ceară de palmier sau ca aditivul alimentar E903 (în limbajul codificat al nomenclatorului aprobat de CE).
„În Uniunea Europeană este autorizat pentru utilizarea la ceruire pe suprafaţa citricelor, pepenilor, merelor, perelor, piersicilor şi ananasului, dar şi ca agent de glazurare pentru diferite produse învelite cu ciocolată, alune şi boabe de cafea”, ne-a explicat inginerul.
Aditivul alimentar este obţinut din frunzele palmierului Copernicia cerifera, cel mai mare producător mondial fiind Brazilia. Se obţine prin uscarea la soare sau prin tratarea cu abur a frunzelor. După uscare se îndepărtează ceara de pe frunze manual sau mecanic.
Cum arată ceara cu care sunt acoperite fructele
Principalul proces de purificare a E903 constă în topirea în apă cu acid oxalic. Amestecul obţinut este încălzit până la punctul de fierbere şi filtrat. Ceara rămasă în filtru se poate extrage cu ajutorul solvenţilor (de exemplu heptan). Pentru a obţine o culoare mai deschisă se mai poate face o albire suplimentară cu apă oxigenată.
Din păcate, încă nu se cunosc îndeajuns efectele produsului asupra corpului uman. Legislaţia europeană nu are la bază nişte studii aprofundate. Cantitatea maximă admisă variază între 200-1.200 mg /kg aliment (ceea ce este relativ, căci de regulă raportarea trebuie făcută în cantitate consumată per kilogram de corp), în funcţie de tipul acestuia, cantitatea cea mai mare fiind găsită în guma de mestecat. Se mai găseşte şi în suplimente alimentare, medicamente şi produse cosmetice.
„Ca să fim obiectivi, ceara extrasă din frunzele de palmier este răul cel mai mic. Nu este digerabilă, însă nici nu s-a demonstrat că ar putea afecta organismul. Încă se fac cercetări în această privinţă, iar rezultatele sunt contradictorii, deci încă neinterpretabile. Problema este că această ceară de origine naturală este înlocuită uneori cu produse chimice de sinteză, posibil periculoase pentru om, ca urmare a legislaţiei deficitare în domeniu”, ne-a mai explicat inginerul Olaru.
„Nicăieri nu scrie că se foloseşte o substanţă de acoperire”
Interesant este că în legislaţia românească nu există nicio reglementare legată de conservarea legumelor şi fructelor folosind substanţe de acoperire. Ca urmare, piaţa noastră a devenit un soi de „coş de gunoi” în care oricine poate „vărsa” orice, fără teamă de consecinţe.
FOTO: Arhiva Adevărul
„Partea cu adevărat gravă este că oamenii habar nu au ce mănâncă. Nicăieri, pe nicio etichetă, nu scrie că se foloseşte o substanţă de acoperire şi conservare. Nu scrie nicăieri că nu este comestibilă. Nu scrie ce doză maximă există. Nu se spune cum cureţi fructul de acea ceară. Este revoltător, iar riscul de îmbolnăvire este evident că există, căci ingerăm o ceară despre care nu ştim mai nimic”, spune medicul pediatru Iulian Iordache.
„Unele dintre aceste fructe sunt folosite, deseori, la prepararea piureurilor pentru copii foarte mici. De unde să ştie mamele că spălarea minuţioasă a merelor, cu apă rece, nu-i de ajuns? Cine le spune ce-i de făcut? Evident, nimeni, pentru că nu există nicio obligaţie legală în acest sens”, mai spune medicul.
Specialistul crede că lucrurile nu se vor rezolva de la sine, „deoarece politicienii au alte chestiuni pe agendă, cum ar fi Justiţia, dosarele lor penale sau pensiile lor speciale”, şi că trebuie făcute presiuni din partea societăţii civile, dar şi a organizaţiilor profesionale ale medicilor, pentru ca legiutorii români să reglementeze în regim de urgenţă lucrurile.
Cum puteţi scăpa de stratul de ceară
După cum explică specialiştii, stratul subţire de pe fructe se depune fie prin scufundare, fie prin pulverizare cu ceară de carnauba (comestibilă) sau Shellac, care este sigură pentru consum, chiar dacă nu este digerată, ci doar este trecută prin sistemul digestiv.
Totuşi, unii producători folosesc ceruri dăunătoare pe bază de petrol şi, în cazul în care un măr arată foarte lucios şi strălucitor, poate fi suspectat de tratare cu ceruri de sinteză. Substanţele periculoase sunt aminele ciclice (oleatul de morfolină). Nici în acest caz însă ceara nu este digerată, însă o parte din substanţele chimice se pot absorbi în organism.
După cum recomandă nutriţionistul dr. Lygia Alexandrescu o soluţie pentru îndepărtarea stratului de ceară poate fi spălarea fructelor cu apă şi săpun sau cu o substanţă specială pentru fructe, care se pune într-un vas cu apă în care se scufundă fructele. În ambele cazuri este obligatorie clătirea lor ulterioară cu multă apă sau cu apă cu oţet.
Alte surse, indică spălarea merelor ceruite cu apă caldă, bicarbonat de sodiu şi zeamă de lămâie.
Vă mai recomandăm şi:
Dr. Simona Tivadar: „După ce mâncăm, există două căi - să arzi sau să depui. A treia cale nu există“
Se încarcă comentariile...
