Salvaţi istoria Galaţiului! Groapă de gunoi lângă Rezervaţie Arheologică

Noua groapă de gunoi ecologică a oraşului se construieşte chiar lângă Rezervaţia Arheologică de la Barboşi. Istoricii gălăţeni spun că prezenţa unui obiectiv pentru prelucrarea deşeurilor reziduale lângă un momunent istoric reprezintă o profanare.

Ignoranţa şi dispreţul faţă de istorie şi-au lăsat pentru totdeauna amprentele pe situl arheologic Tirighina- Barboşi.
După Revoluţie, castrul a devenit, pentru unii, depozit de materiale de construcţie cu servire gratuită. Lucrările arheologice au fost abandonate din anul 1992, iar bălăriile şi mizeria au pus stăpânire pe ruine.

„Este o profanare!"

Situaţia actuală a acestor vestigii este jalnică. Mai mult, amplasarea noii gropi de gunoi a oraşului lângă rezervaţia arheologică naşte controverse.

Profesorul universitar Mihalache Brudiu, cel care a descoperit o parte din vestigiile din Rezervaţia Arheologică de la Galaţi, spune că prezenţa unui astfel de obiectiv lângă situl arheologic este „o profanare".

„Toate aceste vestigii sunt de mare valoare, fiind menţionate în Cronica lui Miron Costin şi în studiile lui Vasile Pârvan. Groapa de gunoi este o pecete care va rămâne eternă. Acest lucru dovedeşte ignoranţa instituţionalizată şi lipsa conştiinţei civice pentru respectarea patrimoniului naţional. Edilii trebuie să înţeleagă că prin ignoranţa lor nu fac decât să dezonoreze lumea contemporană", ne-a spus arheologul Mihalache Brudiu.

Profesorul Mihalache Brudiu

În schimb, Mircea Ostache, şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA- gunoi, spune că depozitul de gunoi nu are cum să afecteze Rezervaţia Arheologică. „Între groapa de gunoi şi Castrul Roman este o distanţă de 625 de metri. Nu va fi afectat situl", afirmă Ostache.

Foto: Mircea Ostache

Distrugerea sistematică a Castrului Roman Tirighina a fost sesizată în nenumărate rânduri şi de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN). „Numai în perioada 2006-2010, noi am înaintat în jur de 20 de adrese referitoare la necesitatea protejării sitului arheologic de la Bărboşi. Este necesară ecologizarea zonei şi redarea lui circuitului turistic", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul DJCPN.

Istorie înlăcrimată

Complexul arheologic daco-roman de la Tirighina-Barboşi nu este important doar pentru cei aproape 500 de ani de existenţă ca şi cetate dacică şi apoi daco-romană, ci şi pentru faptul că în zonă s-a descoperit, în urma cercetărilor arheologice, primul mormânt al unui daco-roman creştinizat: mormântul celui ce a fost numit Innocens.

Castrul Roman se întinde pe aproximativ 10 hectare şi cuprinde vestigii ale unui castru roman, un castellum de pământ, două necropole romane, dintre care una tumulară, trei depozite de amfore, aşezarea civilă din şesul Siretului şi vestigiile locuirii romane din zona de vest a cartierului gălăţean Dunărea.

Cronicarul Miron Costin menţionează fortificaţia în Cartea pentru descălecatul dintăiu a Ţării Moldovii, capitolul V, cu numele de Gherghina / Gherghena. Se poate observa similaritatea sufixului -ghina în denumirile Tirighina şi Gherghina.

Arheologul Vasile Pârvan precizează că pe teritoriul fortificaţiei au fost descoperite monede datând din perioada împăraţilor romani Traian, Antoninus Pius şi Filip Arabul.

În Legea nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, la puntul g)16. este înscris Castrul şi aşezarea civilă de la Municipiul Galaţi - Tirighina Bărboşi. Legea prevede, între altele, că nerespectarea măsurilor specifice de conservare ţi de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboşi se suprapune şi o rezervaţie paleontologică, denumită Punctul Fosilifer Barboşi-Tirighina, cu o suprafaţă de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Barboşi au fost identificate noi specii de fosile.

CITEŞTE ŞI

Primăria Galaţi a reuşit o „performanţă” unică: a privatizat o necropolă romană din secolul III!

Situaţia juridică a sitului arheologic Tirighina

În 1967, din indicaţiile regimului comunist , s-au construit un bufet şi căsuţe pentru turişti, amplasate chiar pe sistemul de apărare al fortificaţiei. Din această cauză a fost imposibil să se facă cercetări sistematice la valurile antice, despre care nu se cunoaşte dacă erau dacice sau romane.

Până în 1957, proprietar al terenului pe care se află monumentul antic a fost dr.Nestor Măcellariu, care a decedat fără a mai avea urmaşi. În 1963, un panou cu explicaţii avea antetul Academiei Române. În 1968 , regretatul profesor N.Gostar a delimitat topografic complexul arheologic, dar a rămas doar ca simplă delimitare ştiinţifică, nefiind legiferată.

Din 1974, monumentul se află înscris în Lista Monumentelor Istorice. În 1982 apăruse un proiect al IJP Galaţi pentru transformarea aşezării civile romane în carieră pentru loess-ul necesar construcţiilor. Până la apariţia Legii 18 / 1991, Legea fondului funciar, terenul se afla în proprietatea statului.

În anul 1993, S.C.DUNĂREA S.A.Galaţi, înfiinţată în urma reorganizării O.J.T.Galaţi, ca proprietară a activelor existente în fostul Popas de la Tirighina, scos la licitaţie acest popas turistic.

Licitaţia a fost adjudecată de firma S.C.NON STOP PAS S.R.L. Galaţi. S.C.NON STOP PAS S.R.L. a solicitat Primăriei Galaţi autorizaţie de construire pentru „Modernizare şi extindere popas turistic” în urma căreia s-a emis şi autorizaţia , fără să solicite toate avizele prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv avizul Ministerului Culturii şi cel al M.L.P.A.T.

În 1994, Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional , sesizează Primăria Galaţi că în zona Bărboşi-Tirighina se execută lucrări de construcţie care afectează situl arheologic şi solicită oprirea acestora. Imediat, Primăria Galaţi, sistează lucrările de construcţie până la obţinerea avizelor  D.M.A.S.I.

D.M.A.S.I. avizează documentaţia „Modernizare şi extindere popas turistic”, cu menţiunea că se pot efectua lucrări de construcţii şi amenajări în afara limitei sitului arheologic.

În urma acestui aviz, Primăria Galaţi emite o nouă autorizaţie de construire  în 1996, pentru continuarea lucrărilor de construcţie cu respectarea condiţiilor impuse în avizul D.M.A.S.I.

"În urma verificărilor efectuate s-a constatat că nu au fost respectate condiţiile impuse în aviz, iar Inspectoratul pentru Cultură a judeţului Galaţi a solicitat Primăriei Galaţi anularea autorizaţiei de construire. Inspecţia în Construcţii Galaţi a cerut acţionarea în judecată a firmei S.C.NON STOP PAS S.R.L. Galaţi, pentru anularea autorizaţiei de construire şi demolarea corpurilor de clădire construite în interioruzl sitului arheologic", ne-a declarat Marius Mitrof.

În 1999, Primăria Galaţi a intentat acţiune în instanţă împotriva aceleiaşi firme. Între timp această firmă a intrat în lichidare, astfel încât, potrivit Documentaţiei topografice pentru înscrierea în cartea funciară provizorie din 2001, S.C.DUNĂREA S.A. Galaţi are în proprietate terenul, în suprafaţă de 6944,47 mp, delimitat astfel: la N– DN 2 B (şoseaua Galaţi-Tecuci) şi domeniu public; la E-domeniu public, la S-Consiliul local şi domeniul public ( e vorba de zona Castrului), la V- alee, aleea de acces către Castru.

Vezi aici câteva imagini din Galaţi care nu fac deloc cinste unui oraş european

În această situaţie , promontoriul Tirighina se află pe de o parte, în proprietatea S.C.DUNĂREA S.A. Galaţi, care deţine suprafaţa de teren de lângă şosea,  necesară valorificării Castrului, iar, pe de altă parte, în proprietatea Consiliul Local care deţine zona pe care se află Castrul roman şi aleea de acces până la acesta.
 
Din 1990 şi până în prezent, Direcţia Judeţeană de Cultură a tot solicitat Primăriei Galaţi să întreprindă demersurile legale pentru protejarea acestui sit arheologic. În anul 2003, Consiliul Local Galaţi, aprobă prin H.C.L. nr.688 din 19.12.2003 un studiu de fezabilitate având ca finalitate demolarea construcţiilor de la piciorul castrului, împrejmuirea şi marcarea sitului de la Tirighina.

O rază de speranţă

În octombrie 2009 s-a ivit o rază de speranţă pentru castrul roman de la Barboşi. După foarte mult timp de indolenţă şi nepăsare, autorităţile gălăţene s-au întâlnit pe dealul de la Tirighina şi au semnat memorandumul „S.O.S. Tirighina-Barboşi”, care a fost înaintat Ministerului Culturii şi Camerei Deputaţilor.

Memorandumul cuprinde nouă puncte, printre care delimitarea sitului arheologic prin ridicare topo în sistem STEREO 70, punerea în evidenţă pe promontoriul Tirighina a traseului fortificaţiei romane, evidenţierea eventualelor vestigii, demolarea construcţiilor ridicate ilegal în interiorul sitului şi interzicerea amplasării de construcţii noi, ecologizarea zonei, împrejmuirea sitului şi instalarea unui panou indicator şi refacerea scării de acces către castrul roman.

"Sfârşitul anului 2010 a inclus pe lista de priorităţi a Direcţiei, valorificarea acestui monument istoric, prin popularizarea în câteva licee şi şcoli din municipiu, precum şi  demersuri pe lângă Primăria Galaţi, pentru ecologizarea zonei şi redarea Castrului roman circuitului expoziţional şi turistic. După cum avem promisiuni, din primăvara anului 2011, acţiunile de valorificare a Castrului vor începe să prindă contur", mai spune Marius Mitrof.