Descoperirea arheologică surprizătoare: instalaţia de încălzit casa pe care o foloseau locuitorii de pe teritoriul actualei Românii acum 1.000 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Instalaţia este expusă la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi. A fost descoperită în situl arheologic din satul Negrileşti, o zonă în care mărturiile materiale ale locuirii umane se întind pe mai bine de trei milenii.

Chiar dacă în zilele noastre pare destul de ciudat, românii au fost în trecut unul dintre popoarele cu spirit inovativ foarte pronunţat, avangardist. Stau mărturie numeroasele brevete de invenţii cu autori români, care sunt la baza unor bunuri uzuale din epoca modernă. Stiloul inventat de Petrache Poenaru şi motorul cu reacţie creat de Henry Coandă sunt doar două exemple la îndemână.

Mai nou, însă, mărturiile arheologice ne arată şi o faţă surprinzătoare a inventivităţii româneşti, care s-a manifestat şi în chestiuni aşa-zis prozaice, ce ţin de traiul de zi cu zi, casnic. Este, evident, o zonă creativă mai puţin spectaculoasă decât cea care ţine de progresul tehnologic, dar cu siguranţă se dovedeşte la fel de importantă.

Un exemplu relevant în acest sens izvorăşte dintr-o descoperire arheologică unicat în România, făcută în situl arheologic de la Negrileşti, aflat în partea de nord  a judeţul Galaţi, la circa 20 de kilometri de Tecuci şi aproximativ 25 de kilometri de Bârlad.

În amintita localitate, o echipă de cercetători condusă de arheologul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, a scos la lumină o instalaţie de încălzire a locuinţei veche de circa un mileniu, care nu a mai fost identificată (cel puţin deocamdată) în spaţiul românesc.

Este vorba despre un calorifer arhaic (să nu uităm că vorbim despre lucruri întâmplate acum 1.000 de ani), care folosea apa ca element de stocare a căldurii.

Mai exact, strămoşii noştri utilizau vase mari din lut, cu pereţii groşi, în care introduceau bucăţi de piatră înfierbântate în focul vetrei, apoi umpleau vasele cu apă. Lichidul se încălzea şi, vreme de ore bune, radia căldura în încăperea în care se afla vasul.

Se pare că în locuinţele oamenilor înstăriţi existau mai multe astfel de vase, ale căror dimensiuni erau diverse (între zece şi circa 40 de litri), pe care le foloseau într-un soi de rotaţie, astfel încât în timp ce unele „calorifere” se aflau „la încărcat”, altele le ţineau locul în interiorul casei.

La fel de interesant este că vasele pentru încălzit erau produse tot în aşezarea respectivă, unde a fost descoperit acum câţiva ani un cuptor pentru ars ceramică vechi de peste 1.700 de ani.

O soluţie modernă şi ieftină pentru acele timpuri

Soluţia de încălzire era una modernă, o adevărată revoluţie tehnologică pentru acele vremuri. Asta dacă scoatem din ecuţie faptul că romanii au inventat încălzirea prin pardoseală acum 2.500 de ani, e drept, soluţia romană fiind accesibilă, din cauza costurilor imense, doar celor extrem de bogaţi.

Una peste alta, oala-calorifer moldovenească era superioară vetrei obşnuite,  pentru că nu producea fum (se ştie că în acea vreme hornul era un moft, cele mai multe locuinţe având o simplă gaură în acoperiş deasupra vetrei), dar se şi elimina pericolul de incendiu din spaţiul de locuit.

image

Oala calorifer de la Negrileşti FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Există informaţii că pentru încălzirea apei se foloseau atât pietre obişnuite de râu, cât şi pietre vulcanice, recunoscute (în prezent) ca având proprietăţi de transfer termic mult mai bune decât pietrele de sedimentaţie.

Oala-calorifer descoperită la Negrileşti poate fi admirată la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, acolo unde muzeografii vă pot explica pe îndelete întregul „proces tehnologic”.

Despre situl arheologic Negrileşti

Cercetarea sitului arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a debutat în anul 1981, când a fost realizată o cercetare pe malul stâng al Bârladului, de către arheologul Mircea Nicu.

Urmare a acestei prime evaluări de teren şi a unui sondaj efectuat în „Punctul Zaharia”, situl a fost inclus în Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988). Acesta se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat şi pe terenul unor localnici.

image

Harta sitului arheologic Negrileşti FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Începând cu anul 2007, au fost derulate anual cercetări arheologice de către Muzeul Mixt Tecuci şi Muzeul de Istorie Galaţi, în baza unor protocoale de colaborare între cele două instituţii.

Cercetările au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice: neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p.Chr., sec. VII-X, perioadele medievală şi modernă.

În anul 2007 au fost cercetate trei unitati de sapatura, în punctele „Zaharia” si „La Izvor”. În sectiunea S1 si caseta Cas.1, au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului si din secolele IV-V d. Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatra si de locuinta, gropi menajere.

La circa 30 m spre sud, în apropierea curţii şcolii, la punctul „Izvor”, au fost recoltate fragmente ceramice neolitice (cultura Starcevo-Cris). La nord si sud de punctul Zaharia, în ruptura malului, au fost observate urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice.

Dintr-o astfel de groapă au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni si de la doua amfore, datate în secolele IV-V p. Chr.

În anul 2008 au fost descoperite urme materiale datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X si secolul al XIX-lea. Au fost puse în evidenta diferite structuri arheologice, gropi menajere, vatră, locuinţe din secolul IV, conductă de aducţiune a apei datată în secolul al XIX-lea şi au fost prelevate materiale ceramice, osteologice şi din metal.

În anul 2009 a început cercetarea preventivă în punctul „Centrala Termică”, continuata si în anul 2010. În acest perimetru a fost surprinsă o mare densitate de complexe arheologice din epoca bronzului, secolul IV p. Chr. şi secolele VIII-X p.Chr. Au fost descoperite 14 gropi, 3 locuinţe, un cuptor pentru ceramică si o vatră.

image

Imagine cu artefact de la Negrileşti, in situm FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

În campania anului 2011, în sectorul „Curtea Şcolii” s-au descoperit trei locuinţe specifice culturii Sântana de Mures-Cernjachov, două complexe de locuire din epoca moderna, 25 de gropi datate în epoca bronzului si cea postromană (secolul IV p.Chr.), a unei vetre, precum si a unor resturi materiale din perioada secolelor XVIII-XIX (beci, conducta de aducţiune a apei, ceramică, metal, sticlă).

Cercetarea efectuată în 2012 a constatat o densitate mare de locuire pentru mai multe perioade istorice, începând cu neoliticul si treminând în secolele VIII-X. Au fost puse în evidenţă cinci instalaţii de foc, un număr de 12 gropi şi 9 complexe de locuire, dintre care trei locuinţe.

În sectorul B6, cercetarea preventiva a surprins existenta unor complexe de locuire (locuinţe, gropi, instalatii de foc) datate în epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X p.Chr., precum şi în epoca medievala târzie.

Cercetarea din sectoarele B6, B7, C6 si C7, ce se afla situate chiar în spatele scolii gimnaziale, în „L-ul” format de cele două aripi ale clădirii a fost efectuată prin săparea a noua secţiuni. Şi această zonă s-a devedit a fi bogată din punct de vedere arheologic, aici descoperindu-se 17 gropi, de diferite dimensiuni, 17 complexe de locuire si 11 instalatii de foc, datate în epoca bronzului, secolele VIII-X p. Chr., în epoca medievală târzie precum şi în cea modernă.

Cele mai vechi mărturii de locuire umană descoperite în situl de la Negrileşti sunt cele din neoliticul timpuriu, specifice arealului culturii Starcevo-Criş. Până în prezent au fost descoperite trei locuinţe specifice acestei culturi precum şi artefacte izolate pe suprafaţa sitului.

image

Mărturii arheologice de la Negrileşti FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Cultura Starcevo-Cris face parte dintr-un vast complex cultural ce cuprinde mai multe zone din Europa Centrala si Balcani. Este denumita astfel dupa o localitate din Serbia si dupa bazinul Crisurilor (Körös), unde s-au facut primele descoperiri caracteristice.

Artefactele descoperite în aşezările Starcevo-Cris, ceramica, unelte din piatră şi os, idoli si altare, se constituie în dovezi privitoare la ocupatiile de baza a comunitatilor respective, precum şi a spiritualităţi oamenilor neolitici.

În cele trei locuinţe neolitice cercetate în situl de la Negrilesti, au fost descoperite numeroase artefacte ce permit încadrarea în faza III B a culturii Starcevo-Cris. Ceramica descoperită face parte, atât din categoria celei fine, pictată cu roşu sau negru pe fond roşu, cât şi ceramica grosieră, decorată cu ciupituri, incizii, decoruri plastice în relief şi barbotină organizată sau neorganizată.

De asemenea, au fost descoperite mai multe materiale litice, dintre care amintim lame de obsidian si silex, nuclee de silex si fragmente de topoare, dar şi un altar, format dintr-o cupă uşor evazată, aşezată pe o măsuţă cu patru picioare.

Vă mai recomandăm şi:

Scheletul misterios găsit la Galaţi: vechi de 1.800 de ani, ar putea fi printre primii creştini îngropaţi pe teritoriul românesc

Misteriosul artefact antic care înfăţişează o zeitate antică „împrumutată“ ulterior de creştinism. Cine a fost Cavalerul Trac şi cum a influenţat el religia

Misterul celor patru femei goale prinse în horă. Artefactul 5.000 de ani a fost descoperit în România acum trei decenii

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite