FOTO Şamanii de clasa I. Elevii de la clasa Step by Step au început şcoala cu o poveste
0
Pentru elevii clasei I A Step by Step de la şcoala nr. 22 „I. C. Brătianul“ din Constanţa, şcoala a început ca o poveste: cu indieni, cu jurăminte, cu mici cadouri, fiecare cu semnificaţia lui.
Încolonaţi unul câte unul, învăţătoarea Oana Bohălţeanu (52 de ani) le-a zis copiilor care erau nerăbdători să-şi revadă clasa în care învăţaseră la grupa pregătitoare: „Eu, astă-vară, am intrat în clasă şi ea era tristă. De ce credeţi că era tristă?“, i-a întrebat ea pe cei mici. „Pentru că era murdară“, a răspuns unul, „Pentru că nu eram noi aici“, a spus un altul. „Aşa e“, a spus dascălul. „Şi atunci i-am spus clasei să nu fie tristă, întrucât din toamnă iar veţi veni aici. Şi am avut dreptate, nu-i aşa?“, i-a întrebat ea.
Apoi, a descuiat clasa şi cei mici au avut parte de o surpriză. Pe scaunul fiecărui copil era legat câte un balon colorat, pe care era desenată o faţă zâmbitoare. Pe băncuţe, două manuale auxiliare şi o punguţă de cadouri, în care cei mici nu au avut voie încă să se uite.
Pe pereţi, desene făcute de copii, dar şi diverse materiale de lucru. În colţul clasei, o mică bibliotecă.
Apoi, învăţătoarea a început să le spună o poveste plină de tâlc. „Aici, este o misterioasă clasă plină de farmec şi magie. Câte nu se vor întâmpla între aceşti patru pereţi. Nu mai sunteţi copiii mici de anul trecut, ci şcolari dornici de fapte măreţe, ca indienii. Pe măsură ce veţi învăţa lucruri noi veţi ajunge înţelepţi şamani“, a spus dascălul.
„La şcoală veţi pricepe faptul că învăţătorul este asemenea unui dirijor, iar elevii sunt orchestra. Anul şcolar reprezintă partitura ce va fi învăţată în cei patru ani. Împreună, trebuie să cântăm frumos, pentru a avea rezultate deosebite“. Apoi, pe proiector au apărut imagini din lumea indienilor.
Jurământul clasei I
La final, toţi au rostit, după doamna învăţătoare, un jurământ. „Noi, cavalerii viitori ai învăţăturii/ Vom lua cu asalt ţinutul aventurii/ Jurăm să fim întotdeauna curajoşi/ Înţelepţi la carte/ Elevii cei mai isteţi/ Cinstea, dreptatea, onoarea/ Să ne fie întotdeauna chemarea. Jurăm/ Jurăm/ Jurăm“, au spus ei.
Punguţa cu surprize
Apoi, elevii au putut să se uite în punguţa de cadouri. Prima dată li s-a cerut să caute o cutie cu bomboane. „Vedeţi, aici sunt multe bomboane colorate. Aşa sunteţi şi voi: deşi sunteţi diferiţi, sunteţi la fel. Ia mişcaţi cutia. Aşa se întâmplă când voi sunteţi agitaţi şi o luaţi care încotro. În cele din urmă, rămâneţi împreună, în această clasă“, le-a spus învăţătoarea.
Apoi, cei mici au găsit fiecare în punguţa lui câte o piesă dintr-un puzzle. Ei vor trebui să aducă piesa a doua zi la şcoală, pentru ca puse cap la cap, piesele să formeze o locomotivă. Ea va trage trenul de pe perete cu 12 vagoane, care reprezintă fiecare lunile anului.
Din punguţa cu surprize au scos apoi o piatră strălucitoare. „Ridicaţi diamantul către soare. Cu cât are mai multă lumină, cu atât este mai strălucitor. Şi voi sunteţi ca diamantele. Cu cât învăţaţi mai mult, cu atât străluciţi mai tare “. În punguliţă se mai aflau un magnet, o potcoavă care să le poarte noroc şi o inimă albă, de polistiren, care va fi vopsită la orele de educaţie plastică.
La fundul săculeţului se afla un bilet. Rând pe rând, copiii au citit ce este scris pe el: „Vei fi înţelept“, „vei fi darnic“, „Vei fi cinstit“, dar şi „Vei fi bibliotecarul clasei“ sau „Vei fi avocatul clasei“.
A lipsit doar Abecedarul
Din păcate, singurele lucruri care au lipsit de pe băncuţe au fost manualele şcolare: Abecedarul şi Matematica, cărţile de căpătâi cu care toţi am pornit în viaţă.
„Am pus auxiliare pe bănci, pentru ca acestea să nu fie goale. Şi să decidă părinţii dacă le vor cumpăra sau nu“, a spus învăţătoarea. Fiecare carte costă 16 lei.
Evident, părinţii au spus că le vor cumpăra. Ramona Sofronie, una dintre mămici, aşteaptă cu nerăbdare ca micuţul său să primească manualele digitale. „Sunt mai bune pentru copii. Cei mici recepţionează mai repede tehnologia“, a spus ea. Aluna Gheorghe spune că înainte era mai uşor şi pentru copii şi pentru învăţători, că Abecedarul era mai bun decât orice manual auxiliar, dar că părinţii nu au ce face şi aşteaptă noile manuale digitale.
Învăţătoarele nu se mai revoltă împotriva sistemului şcolar, de vreme ce nu este primul an în care nu primesc manuale de studiu. „Nici anul trecut nu am avut manuale. Unele învăţătoare au învăţat după cele vechi, altele după manuale auxiliare. Nouă ni s-a spus că manualele nu sunt o prioritate, ci doar un instrument de lucru“, dezvăluie un alt cadru didactic. Nici părinţii nu au fost revoltaţi, întrucât au avut încredere în învăţătoare.
În aşteptarea manualelor digitale, cadrele didactice vor face recapitulare şi vor lucra după fişe create de învăţător.
O viaţă la catedră
Oana Bohălţeanu este învăţătoare de 33 de ani. A vrut să urmeze această meserie din dragoste pentru dascălul său din Lanurile, Maria Ivanov. A predat la mai multe şcoli din Constanţa: nr. 8, nr. 15 şi nr. 24. La şcoala din cartierul IC Brătianu este din anul 1998. Acum, alături de colega sa Daniela Gheorghe, îndrumă primii paşi ai copiilor la şcoala de tip Step by Step.
Din dragoste pentru meserie, creează câte o poveste pentru fiecare generaţie. Dacă foştii elevi au fost muşchetari şi toate serbările şi activităţile lor s-au învârtit în jurul acestei teme, pe generaţia actuală s-a gândit să o poarte în lumea pieilor roşii, a lui Winnetou.
„Mâine (n.r. marţi) ne-am gândit să «îngropăm» expresia «Nu pot». Tot pentru ei, cu ajutorul unei mămici, am realizat un cort al indienilor, pe care să îl folosim la lecţiile de la clasă“, dezvăluie cadrul didactic.
Se încarcă comentariile...
