FOTO Cazanele uriaşe, ultimele rămăşiţe ale fabricii de bere Ursus, înfiinţată în 1878 la Cluj, au dispărut
0
Ultimele rămăşiţe ale istoriei fabricii de bere Ursus din Cluj-Napoca, ale cărei baze s-au pus din 1878, au dispărut. Cazanele uriaşe unde era preparată cea mai bună bere din România au fost puse la pământ şi terenul este pregătit pentru un proiect imobiliar nou. Compania caută cumpărători.
Cazanele uriaşe unde se prepara berea Ursus, care au devenit simbolul fabricii de bere de pe Calea Moţilor, au fost demontate zilele trecute. Zona arată de parcă ar fi trecut printr-un bomardament. Cazanele au fost ultimele elemente care aminteau de fabrica ale cărei baze au fost puse în 1878 şi care a devenit în deceniile ce au urmat unul dintre cei mai importanţi producători de bere din ţară până în 2010, când proprietarul, compania SABMiller, a decis oprirea producţiei şi transferarea acesteia la Buzău şi Braşov sau Timişoara. La trei ani de la închiderea producţiei, în luna martie a acestui an, s-au început lucrările de demolare a clădirilor dezafectate.
“Nu am vândut la Lidl”
Încă de la încetarea activităţii fabricii, compania care deţinea Ursus a pus la vânzare terenul de câteva hectare pe care se afla aceasta. Zona fabricii este una avantajoasă pentru diferite proiecte imobiliare, având în vedere că se află foarte aproape de centrul oraşului.
Directorul pentru afaceri corportatiste al Ursus Breweries, Diana Klusch, a dezvăluit pentru „Adevărul“ că terenul nu a fost încă vândut. “Nu s-a vândut terenul, acum suntem în faza de căutare a clienţilor. Nu au existat discuţii cu Lidl, aşa cum s-a scris în presa locală. Încercăm să valorificăm terenul în concordanţă cu planurile de dezvoltare a oraşului”, a mai precizat directoarea.
Una dintre cele mai vechi berării din Ardeal
„Istoria berii URSUS este strâns legată de evenimentele petrecute de-a lungul vremii în Cluj. Conform informaţiilor găsite în Arhivele Naţionale, la începutul secolului al XVIII-lea a fost înfiinţată în oraş o berărie. Ordinul călugărilor iezuiţi, care îşi avea sediul în Conventul de la Mănăştur, Calvaria, a înfiinţat aici o casă a berii (Sorhaz în maghiară), exploatată prin interpuşi care o luau în arendă.
Era o practică obişnuită în acea perioadă şi alte episcopii din ţara având în proprietate mai multe berării. Călugării iezuiţi au fost expulzaţi în anul 1773, iar Statusul Româno - Catolic a preluat domeniile călugăreşti din Mănăştur, inclusiv berăria. În perioada secolelor XVIII - XIX, la Cluj au existat două berării: una aflată pe Canalul Morii în zona Parcului I.L. Craragiale, demolată odată cu lucrările de amenajare urbanistică în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi berăria călugărilor iezuiţi şi apoi a Statusului Româno - Catolic, apreciată ca fiind probabil una din cele mai vechi din Transilvania, conform lui Octavian Buzea.
Bazele se pun în 1878
1878 este anul în care se pun bazele unei fabrici de bere în adevăratul sens al cuvântului. Ultimul arendaş al fabricii a fost un braşovean, Czell Friedrich, care la începutul secolului XX a cumpărat-o, dezvoltând apoi fabrica. Între anii 1909 - 1912 s-au construit clădirea principală cu secţiile de fermentare, pivniţele, secţiile de umplere a sticlelor şi butoaielor, clădirile secţiei de maşini şi ale celei de fierbere, precum şi birouri sau locuinţe.
Aşa arătau cazanele uriaşe de bere Ursus
Naţionalizată în 1948
În 11 iunie 1948, Fabrica de bere URSUS din Cluj şi secţia ei producătoare de malţ din Turda (care a revenit în cadrul fabricii clujene încă din anul 1945) au fost naţionalizate. Ajunsă în proprietatea statului, fabrica a fost organizată sub numele de Întreprinderea "Înainte", cu principal domeniu de activitate fabricarea berii. Naţionalizarea fabricii de bere din Cluj, împreună cu secţia ei producătoare de malţ din Turda, începând cu 11 iunie 1948 nu a reprezentat un obstacol. Întreprinderea "Înainte", aşa cum a fost numită Fabrica URSUS Cluj, s-a dezvoltat, din 1951 intrând în componenţa sa "Clujeanul", fabrică de spirt şi oţet, "Gherla", fabrică de spirt, şi secţiile de malţ din Turda şi Bistriţa.
Prima bere pasteurizată din România
În 1958, datorită perfecţionării liniilor de producţie, a început fabricarea primei beri pasteurizate din România. Drumul a fost deschis, iar berea de la Cluj a devenit un reper. Fiind prima companie privatizată prin ofertă publică după 1989, Fabrica a continuat tradiţia fabricării berii locale, dar a început să distribuie URSUS şi în zonele din jurul Clujului, în Bucureşti şi Constanţa. După Revoluţie, berea Ursus a devenit una dintre cele mai consumate din ţară.
Citeşte şi
Valuri pe Internet la aflarea veştii că fabrica de bere din Cluj se închide: "Adio, Ursus!"
Se încarcă comentariile...
