„Să mori din dragoste” sau de „inimă rea”? Un psiholog din Cluj explică ştiinţific ce se produce în mintea şi inima celor care mor de prea multă iubire

Vorba populară „să mori de inimă rea” are un sâmbure de adevăr, susţin psihologii. Stresul provocat de emoţiile negative poate duce la slăbirea imunităţii, care pe fondul unei boli cronice, poate cauza moartea. La fel de poate întâmpla şi cu emoţiile pozitive, cum ar fi dragostea.

„Ce înseamna să mori de inima rea" , dar "să  mori din dragoste?” Există vreo explicaţie medicală care susţine aceste vorbe din înţelepciunea populară. Se pare că da.

„Practic, există un dram de adevăr. Din punct de vedere psihologic omul are două stări – cea de calm şi relaxare respectiv cea de stres. Stresul, pe de altă parte, are şi el două forme de manifestare: distres - adică cel provocat de emoţiile negative pe care le avem atunci când suntem supăraţi sau presaţi de anumite probleme, şi eustres, adică cel provocat de emoţii pozitive – legate de evenimente plăcute din viaţa noastră”, explică psihologul clujean Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, din carul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). În ceea ce priveşte emoţiile negative, acestea pot duce la scăderea imunităţii şi la alte tulburări biologice importante.

  „Depresia este un predictor foarte bun pentru mortalitate. Stresul are consecinţe medicale importante printre care amintim tublurările cardiovasculare, scăderea imunităţii şi altele, care ţin mai mult de componenta biologică decât de cea medicală. Studiile arată că stresul are un efect negativ asupra sistemului imunitar, dar dacă se manifestă pe fondul unei boli severe scade forţa de apărare a organismului. Nu aş spune că se moare din cauza stresului, dar este un factor favorizant în condiţiile amintite”, explică psihologul clujean. 

Şi emoţiile pozitive pot duce la moarte

Daniel David mai arată că şi emoţiile pozitive, cum sunt cele provocate de dragoste, provoacă stres la nivel biologic. „Şi stresul provocat de emoţii pozitive este tot stres. La nivel biologic se manifestă asemănător cu stresul negativ. De aceea pentru persoanele cu anumite boli cronice grave aflarea unei veşti pozitive poate fi dăunătoare. De asemenea, trăierea intensă, pe operioadă mare de timp, a unor emoţii pozitive, cum ar fi dragostea, poate avea efecte negative asupra sănătăţii pentru persoanele cu boli cronice”. În aceste condiţii vorba populară „să mori de dragoste” are şi ea o anumită bază medicală, conchide Daniel David. 

Citeşte şi:

Efectul periculos al Facebook-ului asupra inteligenţei umane: cum este „prostit poporul cu calculatorul” - explicaţii ştiinţifice

Ion versus John. Comparaţie între profilul psihologic al românilor şi cel al americanilor. Ion - sociabil şi creativ, John - disciplinat şi independent