Reacţia rectorilor universităţilor de pe listele ruşinii în legătură cu profesorii care au girat lucrările puşcăriaşilor: „Nu au făcut nimic grav şi nici imoral“

Profesorii de la Babeş-Bolyai au dat recomandări pentru 10 lucrări scrise de persoane aflate în detenţie FOTO: ADEVĂRUL

Niciunul dintre rectorii celor trei universităţi clujene aflate pe lista cu profesori care au girat lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor nu critică demersurile colegilor de catedră. În acest timp, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, cere scoaterea acestora din învăţământ, iar Uniunea Studenţilor consideră că „acest flagel distruge imaginea învăţământului“.

Trei instituţii de învăţământ din Cluj apar pe „lista ruşinii“ care cuprinde universităţile ale căror profesori au girat lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor, scrise cu scopul de a-şi reduce pedeapsa. Printre acestea se numără şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cea mai mare din ţară şi cel mai bine clasată în topurile internaţionale. UBB ocupă locul 8 pe „lista ruşinii“, care cuprinde 16 universităţi publice şi private din ţară.

Profesorii de la Babeş-Bolyai au dat recomandări pentru 10 lucrări scrise de persoane aflate în detenţie. Printre condamnaţii giraţi de UBB se numără: Nagy Zsolt, ex-ministru al Comunicaţiilor în Guvernul Tăriceanu, condamnat la 5 ani pentru că a furnizat informaţii confidenţiale despre o serie de licitaţii organizate pentru privatizarea unor societăţi de stat precum Romtelecom, Romaero, Poşta Română sau Avioane Craiova;  generalul Marin Măciucă, condamnat la 4 ani pentru că a provocat un prejudiciu de 3 milioane de euro prin modul fraudulos în care a organizat licitaţia pentru cumpărarea de ţesături pentru confecţionarea uniformelor militare; Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica, condamnat la 3 ani pentru complicitate la dare şi luare de mită, el fiind implicat în vânzarea de energie la preţuri preferenţiale, operaţiune ce presupune un prejudiciu de 175 de milioane de lei; Aurica  Puşcaş, fostă profesoară, condamnată la 2 ani de închisoare pentru că a luat mită 30.000 de euro pentru a frauda Bacalaureatul.

Pe locul 13 al topului se află Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV) cu patru lucrări girate pentru fostul primar Sorin Apostu, condamnat la 4 ani şi 6 luni pentru luare de mită. Universitatea privată Sapientia, în cadrul căreia se predă în limba maghiară, a girat o lucrare ştiinţifică a fostului ministru al comunicaţiilor în Guvernul Tăriceanu, Nagy Zsolt.

 „Trebuie declanşată o anchetă, nu se poate fizic aşa ceva. (...) Eu i-aş scoate din cercetare şi din învăţământ pe profesorii care au girat aceste lucrări. Pentru ca unii dintre ei le dau pe bani“.

Nicoale Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor

Reacţia societăţii

Societatea civilă a reacţionat dur la publicarea listei profesorilor care au dat recomandări pentru lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor. Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, crede că: „Trebuie declanşată o anchetă, nu se poate fizic aşa ceva. (...) Eu i-aş scoate din cercetare şi din învăţământ pe profesorii care au girat aceste lucrări. Pentru ca unii dintre ei le dau pe bani“. Chiar şi studenţii au reacţionat: Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a emis un comunicat în care arată că acest fenomen este un „flagel care distruge treptat imaginea în plan extern a sistemului educaţional românesc“.

„Academia penalilor a fost înfiinţată cu girul universităţilor din România, pentru că profesorii coordonatori ai acelei lucrări ştiinţifice aveau obligaţia de a prezenta un document oficial de la Universitatea la care erau angajaţi. Practic, prin eliberarea acelei adeverinţe cu scopul de a fi prezentată la penitenciarul X, universitatea a girat eliberarea penalilor academicieni”, scrie Marius Diaconescu de la „România Curată”.

Nicolae Manolescu susţine scoatearea din învăţământ a profesorilor care au girat lucrări îndoielnice. 

Reacţia conducerilor universităţilor

Motivele pentru care profesorii au dat acele recomandări sunt diferite şi aceştia vor răspunde inclusiv în faţa legii, întrucât DNA a demarat o anchetă privind infracţiunea de favorizare a făptuitorului. „Adevărul“ a dorit să afle care este poziţia conducerilor universităţilor târâte în acest scandal de propriile cadre didactice. Am solicitat rectorilor să ne spună un punct de vedere şi legat de componenta morală a demersurilor profesorilor.

Rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop (foto jos), a susţinut: „Cadrele didactice universitare, prin urmare şi profesorii Universităţii Babeş-Bolyai, au dreptul şi libertatea, conform legii, de a coordona şi expertiza diferite lucrări ştiinţifice sau artistice, dar îşi asumă întreaga responsabilitate pentru astfel de demersuri“. Rectorul a continuat: „În acest context, cred că Universitatea, ca instituţie de învaţământ superior, nu ar trebui considerată responsabilă pentru aceste activităţi, care sunt acte individuale, făcute pe propria răspundere, ale angajaţilor săi. Desigur, dacă se va dovedi că respectivele recomandări sau coordonări ale lucrărilor în cauză s-au făcut cu încălcarea legii, atunci responsabilitatea juridică se va răsfrânge asupra cadrelor didactice respective, iar Universitatea va lua împotriva lor măsurile care se impun în astfel de situaţii“.

 „Era de datoria profesorilor“

Doru Pamfil, rectorul USAMV şi coleg de catedră cu Sorin Apostu, ex-primarul condamnat pentru corupţie, spune: „Dacă unui profesor universitar îi este solicitat să evalueze o operă ştiinţifică, eu consider că în măsura în care aceasta ţine de profilul şi de domeniul dânsului de activitate, şi dacă într-adevăr vrea să facă un bine public, poate şi chiar are datoria ca să facă această evaluare“.

Pamfil consideră că decizia profesorului „trebuie să fie adecvată conţinutului“. „Nu plec de la premisa că analiza unei cărţi trebuie blamată numai din cauza faptului că autorul este puşcăriaş. Cred încă în ideea care a generat acest privilegiu pentru deţinuţi şi anume posibilitatea de reintegrare socială“, a completat rectorul. Pamfil crede totuşi că s-a ajuns prea departe: „Din cauza lipsei unei evaluări ştiinţifice adecvate a cărţilor s-a ajuns ca cineva să scrie zece cărţi pe an, lucru care este fără precedent şi spun asta pornind de la premisa că şi cel mai prodigios cadru didactic din USAMV nu ar fi în stare să scrie 10 cărţi ştiinţifice într-un an“. Rectorul USAMV atrage atenţia colegilor care au semnat astfel de recomandări că: „ar fi bine ca fiecare să se rezume la specializarea lor“.

„Dacă unui profesor universitar îi este solicitat să evalueze o operă ştiinţifică, eu consider că în măsura în care aceasta ţine de profilul şi de domeniul dânsului de activitate, şi dacă într-adevăr vrea să facă un bine public, poate şi chiar are datoria ca să facă această evaluare“.

Doru Pamfil, rector USAMV

„Profesorul îl cunoaşte pe deţinut“

Rectorul Universităţii Sapientia, Dávid László, a atras atenţia asupra faptului că legislaţia prevede că profesorii au făcut o simplă recomandare şi nu au coordonat lucrările deţinuţilor. „Pentru a putea demara scrierea cărţii, deţinuţii trebuie să facă o cerere în care să anexeze recomandarea unui profesor privin relevanţa tematicii în domeniul ales. Emiterea uneia astfel de recomandări e prealabilă realizării lucrării“, a explicat rectorul.

Faptul că profesorul de la Sapientia care a făcut recomandarea în cazul fostului ministrul Nagy Zsolt, de profesie inginer, este de profesie avocat (profesorul Veress Emod), nu este o problemă, conform conducerii universităţii. „A fost emisă o recomandare de un cadru didactic care îl cunoaşte pe solicitant de aproape două decenii şi are convingerea fermă că solicitantul are toate calităţile profesionale şi cunoştinţele pentru realizarea lucrării. Sunt sigur că domnul profesor care a emis această recomandare e specialist în domeniul în care a fost redactată (n.r. - «Uniunea Europeana în era digitală. Opţiuni şi proiecte»)“, a concluzionat rectorul. Totuşi, el e de părere că recomandarea „nu implică universitatea“.

"A fost emisă o recomandare de un cadru didactic care îl cunoaşte pe solicitant de aproape două decenii şi are convingerea fermă că solicitantul are toate calităţile profesionale şi cunoştinţele pentru realizarea lucrării. Sunt sigur că domnul profesor care a emis această recomandare e specialist în domeniul în care a fost redactată (n.r. - «Uniunea Europeana în era digitală. Opţiuni şi proiecte»)“

Rectorul Universităţii Sapientia, Dávid László 


Ce spun rectorii din Iaşi  

Iaşiul este reprezentat pe lista coordonatorilor ştiinţifici care au girat pentru puşcăriaşi de 16 profesori universitari. Cadrele didactice care şi-au asumat calitatea cărţilor publicate de deţinuţi sunt atât din instituţii de învăţământ superior de stat - de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ (TUIAŞI), Universitatea de Agronomie, „Ion Ionescu de la Brad“, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ (UAIC) – cât şi de la universităţi private, cum este cazul Universităţii „Petre Andrei“.

Conferenţiarul Corneliu Burlacu, de la Universitatea Tehnică, ocupă prima poziţie între colegii săi profesori care şi-au asumat calitatea lucrărilor scrise, coordonând cinci astfel de lucrări. Conducerea TUIAŞI susţine totuşi că nu poate formula un punct de vedere în acest caz. „Nu vă pot declara nimic pentru că nu ştiu despre ce este vorba, doar ce am auzit din presă. Ar trebuie să mă interesez despre fiecare caz. Până la urmă ce au făcut ei, au scris referate pentru puşcăriaşi?“, a declarat profesorul Ion Giurma, rectorul TUIAŞI.

"Faptul că oamenii încearcă să exploateze posibilitate aceasta este cât se poate de raţional. Nu înţeleg însă de ce vorbim doar despre cei care au girat astfel de lucrări, dar nu şi asupra celor care au gândit o astfel de prevedere. Profesorii care au girat pentru alţi profesori nu au făcut nimic grav şi nici imoral“, 

Profesorul universitar Vasile Işan, rectorul UAIC

Profesorul universitar Vasile Işan, rectorul UAIC, a subliniat însă că, din punctul său de vedere, trebuie făcută o distincţie între deţinuţii care înainte de a fi încarceraţi au avut preocupări intelectuale şi indivizii care au devenit cercetători peste noapte. „Într-un fel ne putem raporta la persoane care au avut zeci de ani de activitate academică înainte de a fi reţinuţi şi altfel putem vorbi despre indivizi alfabetizaţi deodată, care au obţinut o diplomă te miri unde şi care au descoperit, miraculos, o chemare pentru cele mai profunde aspecte intelectuale“, a declarat rectorul.

Economistul este de părere că opinia publică pierde din vedere un aspect important când se raportează la chestiunea deţinuţilor cercetători. „Vorbim despre o prevedere legală prin care deţinuţii îşi pot scurta pedeapsa, o prevedere foarte largă care nu face referire la studii sau carieră. Vorbim despre un stimulent care a fost pus la îndemână acestor persoane. Faptul că oamenii încearcă să exploateze posibilitate aceasta este cât se poate de raţional. Nu înţeleg însă de ce vorbim doar despre cei care au girat astfel de lucrări, dar nu şi asupra celor care au gândit o astfel de prevedere. Profesorii care au girat pentru alţi profesori nu au făcut nimic grav şi nici imoral“, a concluzionat Işan.

Citeşte şi

Clasamentul universităţilor care i-au girat pe puşcăriaşii „academicieni“. Topul Ruşinii

Studiu despre plagiat şi despre universităţile „copy-paste“. Liderul studenţilor: „Ne dorim să fim mândri că am studiat în România, nu să ne fie jenă“