Mesaj misterios pe Zidul Berlinului: „Libertate pentru Transilvania”
0
Un clujean a descoperit într-o fotografie de arhivă cu Zidul Berlinului un mesaj inedit. În partea de sus a peretelui din beton apare scris cu graffiti: „Freedom for Transilvania”. Istoricii spun că în Ardeal şi în Banat aparatul opresiv al regimului îi viza cu precădere pe reprezentanţii minorităţilor. E posibil ca mesajul să aparţină unui sas sau unui şvab originar din zonă.
„O chestie interesantă pe care am descoperit-o ieri în Berlin: lângă poarta Brandenburg este un panou cu informaţii despre monument (poza nr. 1). În colţul din dreapta de jos este o poză cu poarta Brandenburg şi căderea Zidului Berlinului (poza nr. 2), care trecea fix prin faţa ei. Mare mi-a fost surpriza când am văzut că pe segmentul acela de zid era scris un grafiti de către demonstranţi "Freedom for Transilvania" (poza nr 3). Probabil că sloganul a fost scris de catre un transilvănean (probabil sas) fugit din România, odată cu caderea zidului Berlinului, adica cu o lună înaintea mişcării care l-a dat jos pe Ceauşescu.... Interesant, nu? Sunt curios dacă a pus cineva poza aceea cu intenţie sau e doar o coincidenţă”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Traian Almăşan managerul unei agenţii de turism din Cluj. Clujeanul se afla în capitala Germaniei la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin.
Zidul Berlinului în fotografii de arhivă.
Cum a ajuns Transilvania pe zidul Berlinului
Almăşan crede că mesajul "Freedom for Transilvania" a fost scris în ziua aceea de către vreun sas sau şvab vândut de Ceauşescu RFG-ului. Istoricul Tudor Sălăgean a explicat pentru Ziar de Cluj: “Propaganda comunistă promova exagerări şi neadevăruri, iar aparatul opresiv al regimului îi viza cu precădere pe reprezentanţii minorităţilor. Această atitudine a provocat nemulţumiri şi în rândurile românilor, fiind considerata cu totul deplasată. Cred ca se poate spune ca adversitatea fata de regimul comunist a fost mai mare în Transilvania şi Banat, dovada fiind faptul că răsturnarea regimului a pornit tocmai din aceste regiuni, fiind finalizată la Bucureşti.
Panoul de lângă Poarta Brandemburg unde apar fotografiile de arhiva cu Zidul Berlinului
Istoria Zidului Berlinului
Zidul Berlinului a fost construit pe 13 august 1961 şi a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. „Totul a început în 1945, când ţările ce au învins în Al Doilea Război Mondial, SUA, Marea Britanie, Uniunea Sovietică şi Franţa au împărţit Germania în patru zone de ocupaţie şi Berlinul, capitala acestei ţări, în patru sectoare. Fenomenul migraţiei a fost în floare în cele două ţări (Germania de Est şi cea de Vest) între 1945 şi 1961, un număr de aproximativ două milioane şi jumătate de cetăţeni trecând din est în vest. Populaţia ţării „Democrate” era astfel redusă cu 15 procente. Acest aspect nu putea decât să îi revolte pe cei ce deţineau controlul asupra părţii de est, care căutau o soluţie disperată pentru a stopa fenomenul migraţiei. Hruşciov, urmaşul lui Stalin la conducerea URSS, a fost cel care a propus şi aplicat soluţia fatidică pentru această aşa-zisă „problemă”. Astfel, pe 13 august 1961, se începe montarea unui zid format iniţial din sârmă ghimpată, dar care în câteva săptămâni era consolidat prin beton. Zidul se întindea pe o lungime de circa 160 de kilometri, de-a lungul acestuia fiind montate 300 de turnuri de supraveghere, în fiecare din acestea aflându-se o gardă înarmată ce avea dreptul să tragă în oricine i s-ar fi părut suspect”, se arată în articolul „Pagini de istorie: zidul berlinului – simbolul căzut al comunismului”.
În momentul când a fost dat publicităţii, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităţilor est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriaşe de est-berlinezi s-au apropiat de zid şi, în cele din urmă, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulţimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă, distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3 octombrie 1990.
Citeşte şi
Istoricii spun că originea numelui „Ardeal” este încă una controversată, deşi există o părere dominantă care spune că termenul care stă în spatele acestui cuvânt este Erdély, care se traduce prin „peste pădure”. Iar „Erdély” este legat de „Transilvania”, amândouă desemnând acelaşi lucru
Un ţăran din judeţul Alba are o poveste asemănătoare cu cea din romanul lui Liviu Rebreanu, „Pădurea spânzuraţilor“: a luptat pentru Imperiul Habsburgic în Primul Război Mondial şi a dezertat, dar nu a fost prins, ca în carte. A fost decorat de Carol al II-lea şi a plecat peste Ocean în speranţa unui trai mai bun. După 100 de ani, istoria sa a fost descoperită de un strănepot, cu prilejul organizării unei expoziţii.
FOTO Transilvania de peste Atlantic. Povestea celei de-a 14 colonii americane
În secolul al XVIII-lea a existat, timp de 18 luni, o colonie în Statele Unite ale Americii care a purtat numele de Transylvania. Deşi nu a fost recunoscută de Congres şi nu a existat ca stat, totuşi ea nu a dispărut. În 2013 există în SUA un comitat Transylvania (parte a statului Carolina de Nord), o universitate cu acest nume şi, an de an, povestea coloniei este rememorată sub forma unei scenete.
EXCLUSIV România şi cele 365 motive ca să îţi iubeşti ţara
Turism la firul ierbii. Asta are de gând să facă Călin Precup, un clujean, sociolog de profesie şi fotograf în timpul liber. Ideea sa se numeşte „Proiect 365 România“ şi timp de 365 de zile, împărţite „frăţeşte“, cum zice el, în doi ani, va vizita cu trenul, autobuzul sau pe jos 365 de destinaţii din ţară care sunt prea puţin ştiute. După ce le va afla poveştile le va pune într-un album, pe care vrea să-l ducă în şcoli.
Se încarcă comentariile...
