Fotograful care a pus Clujul la picioarele împărătesei Sissi. „A reuşit să câştige bani frumoşi din această meserie“
0Fotograful transilvănean Veress Ferenc (1832-1916), inventator şi iniţiator al ideii de muzeu al fotografiei în Ungaria, este cel datorită căruia turiştii şi îndrăgostiţii de fascinanta istorie a Clujului îi pot vedea înfăţişarea de acum 150 de ani. Un album unicat al artistului, cu fotografii realizate în Cluj şi împrejurimi, i-a fost oferit în 1867 fermecătoarei împărătese Sissi.
Bătrânele clădiri ale Clujului, fie ele baroc sau secession, fascinează şi astăzi privitorul român sau străin, cu atât mai mult cu cât spre deosebire de metropole, sunt situate într-o zonă mai compactă. Admiraţia prinde substanţă atunci când clădirea este „personificată” în ochii privitorului iar acesta începe să îi cunoască istoricul întocmai ca pe poveste a unei fiinţe umane. Într-un astfel de demers, cel puţin în ceea ce priveşte Clujul / Klausenburg / Kolozsvár, cele câteva duzine de fotografii realizate de Veress Ferenc cu oraşul la mijloc de secol XIX, sunt esenţiale.
Obiective centrale din Cluj, precum Piaţa Unirii, sunt surprinse în ipostaze care astăzi pot fi doar intuite. Alte locuri, precum turnuri-poartă de intrare în cetatea medievală, Poarta Podului sau Poarta Ungurilor, mai pot fi văzute exclusiv în instantaneele sale, obiectivele respective fiind distruse ulterior.
Pozarul Clujului de secol XIX
Veress Ferenc (FOTO în 1860 hu.wikipedia.org) s-a născut la 1832, la Cluj şi este autorul marii părţi a fotografiilor care înfăţişează Clujul în secolul XIX, în special în cea de-a doua jumătate, arată istoricii consultaţi de Adevărul. Pozele sale sunt cu siguranţă cele mai răspândite, inclusiv sub forma foto-copiilor digiatle şi ar putea fi cele mai vechi instantaneee cu oraşul care se păstrează astăzi. Chiar dacă figura sa este însă mai puţin cunoscută publicului larg, meritele lui, între care şi cel de inventator – cu creaţiile nepatentate însă - sunt clar recunoscute de istorici:
„A fost un pionier al artei fotografice în Transilvania. Se pare că a avut vreo 2-3 înaintaşi, dar a adus la o altă treaptă la această artă. A făcut foarte multe experimente în vederrea transpunerii pe placă de ceramică a fotografiilor. A şi făcut un procedeu chimic în acest sens. A experimentat fotografia color, culorile ieşeau, însă nu a reuşit să le stabilizeze. Din păcate nu a avut grijă să patenteze invenţiile, a lucrat mult din proprie pasiune, pentru sine, nu pentru alţii şi nu a avut această preocupare”, a menţionat istoricul clujean Lukács József.
Trebuie menţionat că, la capitolul iniţiative, Veress Ferenc este primul care a vorbit, în 1867, despre ideea înfiinţării unui Muzeu al Fotografiei, în Ungaria, potrivit site-ului oficial al Muzeului Naţional de Fotografie din ţara vecină.
A fotografiat oraşul în perioade diferite
Unul din meritele speciale ale lui Veress Ferenc este că a ipostaziat locuri din oraş în diferite intervale de timp.
„A avut excepţionala ideee de a fotografia oraşul, din diferite unghiuri, la o distanţă de 15-20 de ani. Sunt fotografii din jurul lui 1850, 1880 şi astfel pot fi comparate cele două seturi imagini. Acele imagini care circulă şi pe internet, cu Clujul secolul XIX, în cea mai mare parte sunt de la el”, a explicat Lukács.
Fotografii-document
Fotografiile lui Veress oferă nu numai o bază comparativă cu privire la înfăţişearea unor locuri şi imobile din oraş, dar şi imagini ale unor obiective de mare importanţă în trecut dar care astăzi nu mai există, subliniază profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici, unul din cei mai buni cunoscători ai istoriei oraşului.
„În fotografiile sale apar Poarta de pe strada Podului (FOTO, vedere dinspre Nord, klm.ro), de lângă clădirea Poştei, Turnul aurarilor – chiar demolat în 1859 şi fotografiat înainte de a fi demolat, numit şi ‘Turnul prafului de puşcă’, situat la colţul străzii actuale Emil Isac, Poarta de pe strada Ungurilor, actualul Bulevard 21 Decembrie, demolată în 1872”, explică profesorul.
Tradiţia fotografică în Transilvania şi-a găsit continuatori în cei trei fraţi Dunky, consideraţi pionieri ai foto-reportajului în zonă şi care au avut un sediu în Piaţa Unirii, explică istoricul.
„A câştigat bani frumoşi”
Fără să fie fotograf oficial al oraşului, Veress Ferenc era recunoscut ca artist fotograf al urbei, reuşind să îşi dezvolte o carieră de succes în domeniu. Chiar dacă nu a avut studii superioare în domeniu, a obţinut statutul de profesor invitat al universităţii clujene. „Nu era aristocrat, nici măcar nobil, dar avea posibilităţi materiale, ţinând cont că desfăşurarea acestei activităţi prresupunea costuri. A reuşit în schimb să câştige bani frumoşi din această meserie, având o mic moşie, cu grădină foarte frumoasă, în zona casei Isac (casa care a aparţinut familieei Aurel şi Emil Isac, n.red.)”, a menţionat Lukacs, potrivit căruia artistul fotograf spăla plăcile de sticlă, cu negativele fotografiilor, în apa canalului Morii.
Album dăruit împărătesei Sissi
Fotografiile originale ale lui Veress Ferenc cu Clujul sunt păstrate într-un album unicat din 1859, păstrat la Biblioteca Central Universitară (BCU) din Cluj-Napoca. Un alt album unicat, cu fotografii realizate între 1859-1867, ce înfăţişează atât Clujul dar şi localităţi învecinate ca Bonţida, Stana sau Rimetea, i-a fost dăruit de artist împărătesei Sissi (1837-1898), la încoronarea ei şi a soţului său, Franz Josef, ca regi ai Ungariei, în 1867, a explicat Lukács József. Albumul respectiv se păstrează în Biblioteca Municipală din Budapesta. Împărăteasa Austro-Ungariei şi regină a Ungariei, Sissi a fost foarte îndrăgită în municipiul de pe Someş, în cinstea acesteiea fiind amenajată o întreagă zonă de promenadă, din care se păstrează şi astăzi podul care îi poartă numele.
Portrete ale clujenilor
Pe lângă fotografiile cu locuri din Cluj şi împrejurimi, VeressFerenc a realizat şi aproximativ 300 de portrete ale unor clujeni, aristocraţi, nobili, dar şi oameni simpli, doar 20 dintre personaje fiind recunoscute, a mai explicat Lukács József. Fotografiile artistului sunt recunoscute prin marca specifică, iar pe de altă parte ele prezintă o calitate deosebită, a menţionat istoricul.
Potrivit lui Lukács József, chiar dacă anvergura lui Veress Ferenc nu se poate compara cu cea a lui Carol Popp de Szathmári (1812-1887), el rămâne un fotograf reprezentativ pentru Transilvania şi exponenţial pentru istoria în imagini a Clujului.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
