Cum arăta Ardealul pe vremea Balaurului Bondoc

Acum 68 de milioane de ani, Transilvania avea clima subtropicală, podişul era acoperit cu apă şi Carpaţii erau în formare. Balaurul Bondoc, pterozaurul gigant şi vertebra de sauropod descoperite la Sebeş dovedesc că pe aceste tărâmuri au trăit şi dinozauri giganţi.

Numele Balaurului Bondoc a făcut înconjorul lumii după ce presa internaţională a publicat articole despre dinozaurul carnivor ale cărui oase au fost descoperite în Transilvania, la Sebeş. Tot în Ardeal au fost descoperite în ultima perioadă oseminte ale unui monstru zburător ale cărui aripi întinse măsurau 16 metri. Cea mai recentă descoperire din judeţul Alba este, însă, vertebra unui sauropod lung de 20 de metri, unul dintre giganţii lumii dinozaurilor.

Acest „titan“ era un ierbivor cu trup uriaş şi cap mic, cu gâtul şi coada foarte lungi. „Sauropodul cât şi pterozaurul gigant din Sebeş sunt dovada faptului că în această parte a Europei nu trăiau doar animale pitice, aşa cum se presupunea“, spune Matei Vremir, paleontologul clujean care a descoperit, împreună cu Zoltan Csiki de la Bucureşti, sauropodul. Confirmarea şi catalogarea fosilei va fi obţinută în noiembrie după ce osul va fi comparat de specialişti cu cele ale tuturor tipurilor de sauropozi existente.

Cum arăta Ardealul lor

La acea vreme Transilvania era aşezată altfel, rotită cam la 90 de grade în sens invers acelor de ceasornic, iar Haţegul era mai la est decât Alba. Podişul era aproape în întregime acoperit cu apă, partea de uscat fiind înţesată de râuri, iar clima subtropicală. Tocmai se năşteau Carpaţii. Bondocul vâna ierbivori pitici, iar cerul era stăpânit de o fiară care îşi survola prada nestingherită.

„Pterozaurul gigant descoperit la Sebeş are cam 68 de milioane de ani. Era înalt cam cât două etaje, mai mare decât o girafă, cu capul de vreo doi-trei metri. La dimensiunile lui nu era ameninţat de niciun fel de prădător, astfe încât am putea spune că mai degrabă îşi culegea victimele, după ce plana deasupra lor“, spune Matei Vremir, cel care a descoperit dovada că un astfel de monstru a existat cândva pe teritoriul ţării noastre.

FOTO: Pterozaurul descoperit de Vremir era mai mare decât o girafă şi avea un cap de 2-3 metri / Sursa: Mark Witton (Univ. of Porthsmouth)

Ţara fosilelor

Potrivit lui Vremir în România există trei locuri în care se sapă după oase de dinozaur: Haţeg (Hunedoara), Sebeş (Alba) şi Cornet (Bihor). „La Haţeg se sapă de 115 ani şi s-au găsit depozite importante de fosile. Sunt, însă, convins că dacă s-ar fi săpat de tot atâta timp şi la Sebeş s-ar fi găsit cel puţin tot atâtea“, e de părere paleontologul. În ceea ce priveşte Cornetul, acolo, într-un zăcământ de bauxită au fost găsite aproximativ 10.000 de oase, majoritatea vertebre. „În celelalte zone ale ţării nu găsim fosile pentru că stratul de pământ de la acea vreme s-a erodat, nu mai există“, explică Vremir.

Pentru identificarea siturilor este absolut necesar să se cunoască compoziţia solului. Potrivit paleontologului, cele mai importante descoperiri se fac în acele zonele pe care le inundau ocazional albiile râurilor de acum câteva zeci de milioane de ani. Asta pentru că în acele zone curenţii erau mai slabi, apele se retrăgeau, iar oasele se conservau în pământ fin, de multe ori lutos.
 
Descoperiri uluitoare

Se pare că în zona Sebeşului, în care a fost găsit Balaurul Bondoc, pterozaurul gigant, sauropodul şi numeroase alte exemplare, era străbătută de un astfel de râu. În acest loc paleontologii au descoperit peste 20 de situri noi, care mai de care mai bogat în fosile. Descoperirea pterozaurului a fost o noutate, pentru că oasele acestui tip de vietate erau foarte subţiri şi se degradau uşor.
 
„Am aproximat că vertebra aparţine unei rude apropiate a Quetzacoatlus-ului american, zburătoare cu 11 metri în anvergura aripilor. Doar că al nostru are 16 metri. Deocamdată poartă numele de Pterosaurul de Sebeş. Avea gâtul foarte lung. Lăţimea vertebrei este de 26 de centimetri. Şanse sunt ca anvergura aripilor să depăşească 16 metri“, consideră expertul. Vremir nu a participat la simpozionul în cadrul căruia pterosaurul a fost prezentat, el fiind în Africa, unde lucra ca geolog.

FOTO: Pterozaur luându-şi zborul / Sursa: Mark Witton (Univ. of Porthsmouth)

Specialistul nu trăieşte numai din paleontologie, despre care spune că ar fi, mai degrabă, „un hobby“. „Sunt paleontolog, geotehnician, crâşmar (ţine o mică terasă în Grigorescu, n.a.), dar sunt şi instructor la team-building-uri şi instructor de schi, iarna“, spune Vremir. De altfel, potrivit spuselor sale, în România există doar cel mult 10 experţi paleontologi în domeniul dinozaurilor.

Un muzeu al dinozaurilor ardeleni

Cu toate acestea, românii au început discuţii cu cei de la Muzeul american de Ştiinţe ale Naturii, cu care doresc să facă unele schimburi de exponate, astfel încât să se prezinte şi la noi schelete întregi, sau reproduceri ale unor dinozauri celebri. „Sunt şanse foarte mari ca la Cluj să existe în următorii ani un astfel de muzeu“, consideră specialistul clujean, care spune că există discuţii avansate cu cel mai mare specialist din lume în domeniul dinozaurilor carnivori, Mark Norell, curator al Muzeului Naţional din New York şi parte din echipa care lucrează la fosilele balaurului bondoc.

„La acel muzeu din America au milioane de turişti. La noi, camioane de oase de dinozaur au fost împrăştiate din anii 30 sau mai devreme la Budapesta, Londra, Paris, Sankt Petersburg, Bucureşti. Este nevoie de un astfel de muzeu”, e de părere paleontologul. Scheletul Bondocului va fi prezentat la Cluj, la Societatea Muzeului Ardelean, în cel mult 10 zile.

FOTO: Balaurul Bondoc (reconstituire) / Sursa:Mark Witton (Univ. of Porthsmouth)