Cercetătorii americani au descoperit că oamenii credincioşi trăiesc mai mult. Activităţile care le prelungesc viaţa
0
Un studiu realizat la nivel naţional în SUA privind necrologurile a constatat că persoanele credincioase au trăit cu aproape 4 ani mai mult decât cei care nu au legături cu religia.
Un nou studiu la nivel naţional realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio privind necrologurile a constatat că persoanele credincioase au trăit cu aproape patru ani mai mult decât cei care nu au legături cu religia.
Acest plus de patru ani - găsit într-o analiză a peste 1.000 de necrologuri din întreaga ţară - a fost calculat după luarea în considerare a sexului şi a stării civile ale persoanelor care au murit, doi factori care au efecte puternice asupra duratei de viaţă.
Plusul a fost puţin mai mare (6,48 de ani) într-un studiu mai restrâns al necroloagelor publicate într-un ziar din Des Moines, Iowa. „Afilierea religioasă a avut aproape acelaşi efect asupra longevităţii ca şi sexul, ceea ce înseamnă o diferenţă de ani”, a declarat Laura Wallace, autorul principal al studiului şi un doctorand în Psihologie la Universitatea de Stat din Ohio.
Studiul a fost publicat în revista Social Psychological and Personality Science, conform Science Daily.
O parte a explicaţiei
Cercetătorii au descoperit că o parte a explicaţiei constă în faptul că mulţi oameni afiliaţi religios au făcut voluntariat şi au fost membri ai unor organizaţii sociale, pe care cercetările anterioare le-au legat de viaţă mai lungă.
„Studiul oferă dovezi convingătoare că există o relaţie între credinţa religioasă şi durata de viaţă a unei persoane”, a spus Baldwin Way, co-autor al studiului şi profesor asociat de psihologie la Universitatea de Stat din Ohio. În plus, studiul a arătat cum efectele religiei asupra longevităţii ar putea depinde în parte de personalitatea şi religiozitatea medie a oraşelor în care trăiesc oamenii, a spus Way.
Analiza a peste o mie de necrologuri din 42 de oraşe americane
Primul studiu a implicat 505 de necrologuri publicate în localitatea Des Moines în ianuarie şi februarie 2012. Pe lângă notarea vârstei şi a oricărei afilieri religioase a celor care au murit, cercetătorii au analizat şi sexul, statutul marital şi numărul de activităţi sociale şi de voluntariat efectuate.
Rezultatele au arătat că cei ale căror necrologuri au menţionat o afiliere religioasă au trăit cu 9,45 de ani mai mult decât cei care nu aveau această afiliere. Decalajul a scăzut la 6,48 ani după ce au fost luate în considerare situaţia de gen şi statutul civil.
Cel de-al doilea studiu a inclus 1.096 de necrologuri din 42 de oraşe mari din Statele Unite, publicate pe site-urile ziarelor între august 2010 şi august 2011.
Au „câştigat” 4 ani de viaţă
În acest studiu, persoanele ale căror necrologuri au menţionat o afiliere religioasă au trăit în medie cu 5,64 de ani mai mult decât cele neafiliate, diferenţă care s-au diminuat la 3,82 ani după ce au fost luate în considerare sexul şi starea civilă.
Multe studii au arătat că persoanele care se oferă voluntar şi participă la activităţi sociale tind să trăiască mai mult decât altele. Astfel, cercetătorii au combinat datele din ambele studii pentru a vedea dacă voluntariatul şi posibilităţile de implicare socială oferite de afilierea religioasă ar putea explica creşterea longevităţii.
Rezultatele au arătat că aceasta a fost doar o parte a motivului pentru care oamenii religioşi au trăit mai mult timp.
Alte explicaţii: alimentaţie, alcool, sex
„Am descoperit că voluntariatul şi implicarea în organizaţiile sociale au reprezentat doar o creştere de puţin peste un an a longevităţii pe care o asigură afilierea religioasă”, a spus Wallace. „Există încă multe beneficii ale apartenenţei religioase pe care acest lucru nu le poate explica”.
Deci, ce altceva explică modul în care religia ajută oamenii să trăiască mai mult? Poate fi legată de regulile şi normele multor religii care restricţionează practicile nesănătoase, cum ar fi consumul de alcool şi de droguri şi de a face sex cu mulţi parteneri, a spus Way.
În plus, „multe religii promovează practici de reducere a stresului care pot îmbunătăţi sănătatea, cum ar fi recunoştinţa, rugăciunea sau meditaţia", a spus el.
Faptul că cercetătorii aveau date din mai multe oraşe îi permitea, de asemenea, să investigheze dacă nivelul de religiozitate într-un oraş şi „personalitatea” unui oraş ar putea afecta modul în care afilierea religioasă a influenţat longevitatea.
Viaţa în oraşele religioase
Constatările au arătat că un element cheie de personalitate legat de longevitatea fiecărui oraş a fost importanţa acordată conformităţii cu valorile şi normele comunităţii.
În oraşele extrem de religioase în care conformitatea era importantă, oamenii religioşi au avut tendinţa să trăiască mai mult decât oamenii nereligioşi.
Dar în unele oraşe există un efect de contagiune. „Efectul de contagiune se produce doar în oraşe extrem de religioase, care nu sunt prea preocupate ca toată lumea să se conformeze aceloraşi norme. În aceste zone, oamenii non-religioşi tind să trăiască la fel de mult timp cât trăiesc oamenii religioşi", a spus Wallace.
Way a spus că există limitări ale studiului, inclusiv faptul că acesta nu a putut controla factorii importanţi legate de longevitate, cum ar fi rasa şi stilul de viaţă care influenţează sănătatea. Dar un plus faţă de alte studii a fost că afilierea religioasă nu a fost raportată de fiecare persoană, ci a fost raportată de scriitorul necrologului.
„Studiul a oferit un argument în plus pentru numărul din ce în ce mai mare de studii care arată că religia are un efect pozitiv asupra sănătăţii”, a spus Wallace.
Citeşte şi
Efectul nociv asupra sănătăţii cauzat de folosirea îndelungată a telefonului inteligent
Se încarcă comentariile...
