Centrul care transformă Clujul în casă pentru străini
0Statisticile pe 2013 ale Inspectoratului General pentru Imigrări spun că în Cluj trăiesc 2.327 de oameni din alte ţări. Cei mai mulţi provin din Republica Moldova (573), Tunisia (332), Turcia (171) şi Maroc (151). Dintre cei circa 2.300, jumătate sunt studenţi, iar peste 600 şi-au întemeiat familii.
La Cluj există un centru care îi ajută pe străinii ce vin cu gândul de a locui aici pentru o anumită perioadă de timp sau pentru a se stabili de tot. Se numeşte Centrul de Informare a Străinilor sau CIS. Are şi pagină de Facebook. O astfel de structură există de 5 ani şi a fost creată, alături de alte 14 în ţară, în urma unui proiect cu bani europeni. Rolul CIS: să le arate migranţilor ce drepturi şi obligaţii au în România, dar şi să-i ajute când apar probleme.
Daniela Cervinschi, manager de proiect în cadrul filialei clujene a Ligii Apărării Drepturilor Omului (LADO), ONG-ul care are în grijă CIS, spune că acest Centru de Informare pentru Străini s-a înfiinţat în 2010, odată cu punerea în practică a proiectului ”Asistenţă pentru Resortisanţi ai unor Ţări Terţe în România”. Proiectul a fost demarat în 2010 şi a continuat şi anul acesta.
”În 15 oraşe din România au fost înfiinţate tot atâtea centre de informare şi consiliere pentru străini. Centrele de informare pentru străini s-au înfiinţat în urma studiilor făcute de Fundaţia Soros care explicau nevoia străinilor din România care provin din ţări non-UE de a avea acces la informaţii de calitate şi de faptul că aceştia se confruntă cu adevărate probleme privind accesul la muncă, educaţie, sănătate şi alte servicii”, explică Daniela Cervinschi.
Care sunt problemele migranţilor
”Probleme de acomodare mari nu există. Mulţi dintre străinii care sunt căsătoriţi cu români au reuşit să îşi găsească
un loc de muncă după 2-3 ani de şedere în România, dar în domenii precum IT sau call-center. Deci, trebuie să aibă o pregătire bună pentru joburi high skills”, adaugă reprezentanta LADO (foto dreapta, credit foto: Facebook).
Potrivit acesteia, problemele de care s-au lovit străinii au avut legătură cu obţinerea unui loc de muncă. Studenţii, îndeosebi. Procedeul era destul de complicat: ”În baza permisului de şedere la studii, ei puteau fi angajaţi cu obţinerea unei autorizaţii de muncă de către angajator. Aceasta presupunea pregătirea unui dosar de către angajator care trebuia prezentat Serviciului pentru Imigrări de pe raza judeţului. Şi o plata unei taxe de 50 de euro”, explică Daniela Cervinschi.
Respectiva măsură a fost anulată datorită organizaţiilor cu activităţi în domeniul integrării imigranţilor (Centrele de Informare pentru Străini, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Institutul Intercultural Timişoara, APEL Bucureşti etc). Iar acum studenţii pot fi angajaţi în acelaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Însă de schimbare nu au aflat toate firmele. ”Au fost raportate cazuri în care studenţi străini erau refuzaţi pe motiv că sunt cetăţeni străini şi trebuie obţinută autorizaţia de muncă pentru ei”, afirmă Daniela.
Alte probleme au avut migranţii din afara Europei care au vrut să lucreze în spitale şi clinici. Legea spune că străinii din afara spaţiului european care vor să practice profesia de medic în România trebuie, pe lângă pregătirea necesară, să fie cetăţeni români sau să deţină un permis de şedere pe termen lung, dar şi să se înscrie în Colegiul Medicilor din România.
Întrebată când Clujul devine ”acasă” pentru străini, reprezentanta CIS Cluj spune că atunci când migranţii se căsătoresc cu români. ”Străinii îşi găsesc joburi la firme de IT sau call-center. Îşi trăiesc viaţa alături de familie, deschid mici afaceri, restaurante mai ales”, încheie Daniela Cervinschi.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
