Şi-a făcut „fabrică“ de bere în apartament (FOTO)

Clujeanul Alexandru Gabor, în vârstă de 27 de ani, îşi face singur berea, în propria bucătărie. „Nici nu poţi compara o bere din comerţ, cu una făcută acasă", spune Alexandru Gabor, un specialist clujean în tehnologia informaţiei care, din august 2009 se poate mândri că îşi fabrică singur berea. La el în apartament.

„Dacă mai ies la o bere cu băieţii, mai beau ce găsesc în comerţ. Să fiu sincer, însă, nu-mi place, pentru că nu au personalitate. Sunt seci, acidulate şi cam atât", spune clujeanul. Aşa i-a venit lui Alexandru ideea de a-şi face propria bere, chiar în apartamentul în care locuieşte.



Mare amator de bere, a dorit să aibă, în propriul frigider, o bere aproape de calitatea celor belgiene sau americane, preferatele lui, greu accesibile, însă, românilor. Şi-a comandat atât din România, cât şi din Belgia, ustensilele şi materia primă de care e nevoie pentru producere la domicilu a unei „şarje" de bere. Astfel, în august 2009 gaşca lui de prieteni s-a bucurat de o bere de o calitate, cu nu mai puţin de 9% alcool. „Mult m-am mai chinuit apoi să fac o bere care să iasă atât de bună", povesteşte entuziasmat clujeanul.

Cum se face berea acasă

Pentru 30 de litri de bere, clujeanul are nevoie 11 kilograme de malţ, circa 30-40 de grame de hamei, apă, dar şi un plic de drojdie, comandat din Belgia. La acestea se adaugă ustensile precum o oală din inox de 45 de litri, o găleată cu fund fals pentru extragerea siropului din malţ, o damigeană, un dispozitiv de răcire rapidă, un capsator, sticle sau capace. „Malţul măcinat îl înmoi în apă. Siropul rezultat îl pun la macerat, la diferite temperaturi. Apoi adaug hameiul. Există credinţa populară că berea se face din hamei. Berea se face, de fapt, din malţ şi apă. Hameiul dă doar amăreala şi gustul", povesteşte Alexandru Gabor.



Apoi, lichidul obţinut trece printr-un proces de răcire rapidă, cu ajutorul unui dispozitiv special, cumpărat tot din Belgia şi este depozitat într-o damigeană atent curăţată şi dezinfectată. „Din punctul meu de vedere asta e cea mai dificilă etapă. Trebuie să fii extrem de atent la curăţire şi dezinfectare. Dacă nu le faci cum trebuie, devine cel mai uşor mod prin care nu-ţi poate ieşi berea", explică clujeanul.

Gata de băut într-o lună

Prima etapă de fermentare durează aproximativ trei zile, urmată de o fermentare secundară care mai durează între una şi două săptămâni: „Se trage din nou de pe drojdie, se adaugă apoi o cantitate exactă de glucoză, pentru a facilita carbogazificarea în sticle. După ce se capsează sticlele, berea e gata, dar tot nu se poate bea. Se mai lasă încă două, trei săptămâni la fermentat în sticlă, cu glucoza adăugată, în sticle, care defapt îi dă aciditate, te «muşcă» un pic la limbă şi face spuma care ne place la toţi".



Clujeanul a investit până acum în ustensile peste 4000 de lei. El a produs peste 450 de litri de bere, spre satisfacţia prietenilor lui, pe care-i cheamă la el acasă, de fiecare dată când a reuşit să facă o bere bună. Ca să ajungă să producă nu mai puţin de şapte sortimente de bere, tânărul s-a documentat atât de pe internet, cât şi direct de la sursă, consultând berari, care i-au transmis câteva trucuri. „Am reuşit să vorbesc cu un berar bătrân din Piteşti. Nu am putut aplica toate sfaturile, pentru că el a făcut doar Pils, cea mai comună bere, care se face în comerţ. Pentru berea respectivă erau foarte valabile, pentru ceea ce fac eu, doar unele", mai spune Alexandru Gabor.

Business cu bere făcută acasă

După ce l-a servit cu câteva dintre cele mai bune beri pe care le-a făcut, a reuşit să-i transmită „microbul" şi tatălui său, care locuieşte în Mediaş. Împreună cu acesta ar dori să-şi transforme pasiunea, într-o mică afacere. „M-am gândit şi la un business, însă e foarte greu. Am nevoie de aparatură profesională. Un echipament semi-profesional complet porneşte de la 37.000 de euro, ca să poţi face şarje de bere de minim 300 de litri", a conchis Alexandru Gabor.