VIDEO Căutătorii de comori ai zilelor noastre. Sunt dotaţi cu detectoare de metal

Sute de monede vechi, intrate în zestrea Muzeului Judeţean Buzău, au fost scoase la lumină, în urma detecţiei de metale, de căutătorii de comori ai zilelor noastre. Au fost predaţi istoricilor buzoieni aproape 300 de bănuţi din argint care le confirmă că pe teritoriul de la Curbura Carpaţilor tranzacţiile comerciale cu ţările vecine erau înfloritoare. Detectoriştii sunt recompensaţi cu 30 la sută din valoarea de patrimoniu a descoperirii.

Ionel Manea şi-a cumpărat în urmă cu câţiva ani un detector de metale, dispozitiv care costă de la 800 de lei, la 10.000 de lei. S-a apucat să citească legile şi a mers la poliţie să obţină atestatul de căutător. Cu multă răbdare a luat la periat toate colinele din jurul oraşului Râmnicu Sărat. 

”Mi-a plăcut istoria de mic iar când am făcut rost de bani mi-am luat detectorul. Nu este o afacere bănoasă, cum ar crede unii, ci o pasiune. Nu s-a îmbogăţit nimeni de pe urma detectorului. Contează bucuria de a găsi monede. Şi din anii '50 dacă sunt, te bucuri, mai ales când sunt unele foarte vechi. E ca la loto. Joci, ai şanse să câştigi. Aşa şi aici, dacă scormoneşti, ai şanse să găseşti”, declară Ionel Manea, căutător de comori.

Iar îndârjirea i-a fost deja răsplătită, găsind un adevărat tezaur. A scos din pământ 50 de monede din argint, cunsocute sub numele de aspri, de pe vremea otomanilor conduşi de Mustafa al treile şi Selim al treilea. 

”La monedele turceşti, e posibil ca un om văzând ceva agitaţie în sat, jandarmi, le-a ascuns în pământ, apoi în sat a păţit, o fi murit şi au rămas banii îngropaţi”, spune Ionel Manea, căutător de comori.

Pentru că legea prevede un set de obligaţii celor care fac astfel de descoperiri, omul a dus toate monedele la Muzeul Judeţean Buzău. 

La fel a procedat şi un alt căutător care a depistat cu detectorul de metale mai întâi un număr de 162 de monede, iar la o săptămână mai târziu, alte 40. Toate sunt din argint, dinari ungureşti şi groşi din Polonia, datând din secolul al 15-lea.

Specialiştii de la Muzeul Judeţean au pus separat fiecare monedă care va fi studiată de un numismat şi trecută ulterior într-un catalog. Pasiunea căutătorilor de a scotoci pământul după comori are însă şi o parte mai puţin apreciată de arheologi şi istorici. 

Locul în care localnicii  sapă pentru scoaterea la lumină a comorilor îngropate poate spune multe pentru un cunoscător. Din păcate din neştiinţă sau din grabă, căutătorii distrug multe din mărturiile care pot fi poveştile din spatele descoperirii.

”Este de apreciat faptul că cei care folosesc detectoare descoperă şi pun pe harta descoperirilor noi puncte care în timp vor fi cercetate de specialişti. Modul în care recuperează aceste artefacte nu se înscriu însă în canoanele cercetării ştiinţifice. Pentru noi, contextul descoperirii este la fel de valoros. Dacă aceste descoperiri sunt asociate cu alte obiecte din aceeaşi perioadă, de exemplu, putem face judecăţi locgice legate de încadrarea lor. Este important ca aceste descoperiri să fie semnalate şi lăsaţi specialiştii să le extragă”, spune Laurenţiu Grigoraş, directorul Muzeului Judeţean Buzău.

Şi cum niciun efort nu rămâne nerăsplătit, căutătorii vor fi recompensaţi de muzeu cu 30 la sută din valoarea de patrimoniu stabilită de specialişti. De exemplu, Ionel Manea ar putea primi pentru cele 40 de monede otomane între 1.200 şi 2.500 de lei.