Muzeul din canal: covoare, beton, cauciucuri și pietre înfundă canalizarea, iar Bucureștiul se transformă în Veneția la fiecare ploaie mai puternică
0Numai doi din zece bucureșteni au grijă să-și arunce gunoiul unde trebuie. Astfel, o mulțime de lucruri bizare ajung în sistemul de canalizare al Capitalei. Covoare, cauciucuri, beton și pietre înfundă, an de an, canalele orașului.
Trei sferturi dintre bucureșteni au mărturisit că nu sunt atenți unde își aruncă gunoiul, potrivit Antena 3. Drept urmare, o sumedenie de obiecte bizare, de mari dimensiuni, ajung în sistemul de canalizare al Capitalei. Astfel, milioane de euro sunt cheltuite pe decolmatarea și curățarea rețele de canalizare, care refulează la fiecare ploaie torențială.
Statisticile arată că numai doi din zece bucureșteni sunt tot timpul atenţi ce şi unde aruncă. Jumătate dintre locuitorii Capitalei ştiu regulile, dar recunosc că nu le aplică tot timpul. Astfel, rețeaua de canalizare este în permanenșă înfundată. Cel mai mult are de suferit caseta principală de colectare a oraşului, un bazin în care ajunge apa folosită. De peste un an, o echipă de specialiși lucrează la curăţarea lui.
Înainte de curăţare, doar jumătate din sistem mai funcţiona normal. Dinspre Lacul Dâmboviţa şi până la Glina, caseta colectoare, construită în 1987, măsoară puţin peste 43 de kilometri. În zona Unirii, blocajele lasă cu greu apa să se scurgă. Sistemul este gândit la jumătatea secolului 20. De atunci, populaţia s-a dublat, iar suprafaţa de colectare a apelor a crescut de 5 ori. Aşa că nu mai miră pe nimeni cum, la ploile torenţiale, Bucureştiul devine Veneţia.
Costurile sunt pe măsura neglijenței bucureștenilor. Până acum, decolmatarea a costat 13 milioane de euro . Insuficient, se pare. La prima ploie serioasă, canalizarea cedează, mai ales la periferie. Pentru o casetă modernă, dar şi un canal echipat, mai e nevoie de încă 27 de milioane de euro.