VIDEO Canalizarea, groapa de gunoi a bucureştenilor

Apa Nova a anunţat, astăzi, că va moderniza sistemul de preluarea a apelor uzate. După 183 de ani de când au fost construite primele canale din Capitală, compania a anunţat că va investi aproape 40 de milioane de euro pentru igienizarea acestora.

Specialiştii companiei de apă au avut nevoie de un an de zile pentru a face studii şi pentru a-şi da seama că este nevoie de curăţarea sistemului de canalizare.

La verificarea conductelor au participat şi ingineri din Ungaria care au stabilit cum trebuie igienizat sistemul de canalizare din Bucureşti care poluează oraşul. 

Specialiştii au folosit costume speciale, închise ermetic şi dotate cu tuburi de oxigen ca să poată coborî în tunelurile de sub Dâmboviţa  şi să inspecteze locul în care se colEctează dejecţiile bucureştenilor.

„Studiul tehnic efectuat în ultimul an asupra condiţiilor de funcţionare ale casetei de  ape uzate demonstrează o stare actuală precară care generează disfuncţionalităţi în sistemul de canalizare şi provoacă, din ce în ce mai des, inundaţii în anumite zone ale Municipiului Bucureşti atunci când plouă“, au precizat reprezentanţii Apa Nova.

Concesionare de la Primărie

Curăţarea sistemului de canalizare este posibilă după ce compania a preluat în concesiune caseta colectoare de ape uzate la 17 mai 2011, în urma semnării unui act adiţional la contractul de concesiune cu Primăria Capitalei.

Astfel, specialiştii Apa Nova s-au întâlnit, astăzi, pentru a face un plan de lucru de implementare a sistemului integrat de canalizare pentru Bucureşti.

Unul dintre scopurile acestui proiect priveşte în principal reducerea riscului de inundare a Capitalei prin eliminarea deşeurilor depozitate de-a lungul anilor în canale.

Primul pas al „marii igienizări“ este modernizarea până în 2014 a casetei colectoare de ape uzate de sub râul Dâmboviţa, printr-o investiţie în valoare de aproape 40 de milioane de euro.

Caseta de sub râul Dâmboviţa are o lungime totală de 45 de kilometri, iar capacitatea actuală de preluare a apelor uzate este de sub 50%. 

Avem canalizare veche de 183 de ani

Primele canale au fost construite în Bucureşti în anul 1828, iar între 1900 şi 1950 au fost construite principalele canale colectoare. Conceptul iniţial a fost acela de sistem unitar atât pentru apele uzate cât şi cele meteorice datorită costului redus de exploatare şi asigurarea de servicii aferente unei populaţii sub un milion de locuitori la vremea respectivă.

Suprafaţa de colectare a apelor meteorice nu depăşea la acea dată 5.000 hectare.

Astăzi, sistemul unitar de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populaţii ce depăşeşte două milioane de locuitori în timp ce suprafaţa de colectare a apelor meteorice depăşeşte 23.000 hectare.

Glina, un proiect început acum 30 de ani

Construcţia singurei staţii de epurare a apelor uzate din Capitală a fost începută în perioada anilor ’70-’80, în vecinătatea comunei ilfovene Glina, însă proiectul s-a împotmolit.

După anul 2000, autorităţile bucureştene au realizat că este necesară o astfel de staţie, dar abia după patru ani, Guvernul României şi Comisia Europeană a pus la punct un contract de câteva sute milioane de euro.

În acest an, prima fază a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina se va finaliza, în sfârşit, urmând să fie predată spre operare societăţii Apa Nova Bucureşti.