Jocul strămoşesc de la Şargu, duminica aceasta în Şchei. Braşovenii şi turiştii sunt aşteptaţi la un spectacol de excepţie

Publicat: 12.05.2017 12:39

Ultima actualizare: 05.08.2022 13:24

Jocul strămoşesc de la Şargu. FOTOUniunea Junilor

Duminică, 14 mai, de ziua naţională a portului tradiţional românesc braşovenii şi turiştii sunt invitaţi să participe la „Jocul strămoşesc de la Şargu al Tinerilor din Cacova”, un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi.

Jocul strămoşesc constituie una dintre cele mai vechi şi mai spectuaculoase tradiţii ale Junilor din Şchei, constituind unul din rarele momente când publicul braşovean poate admira alături de Juni, pe fetele (băiatele) din Şchei, înveşmântate în portul tradiţional de Şchei. Costumul de sărbătoare femin din Şchei este constituit din aşa-numitele „haine româneşti” cu originea în vechiul costum medieval al aristocraţiei româneşti, reprezentat de cămăşile de borangic, fustele şi lăibărele din borcart, brâiele cu paftale din argint aurit care transformă portul tradiţional din Şchei în cel mai bogat şi mai frumos port feminin din Transilvania.

Costumul tinerilor din Cacova (zonă dintre Coasta Prundului şi Calea Vacilor din cartierul Şchei) este constituit aidoma celui al roşiorilor- cizme, cioareci, cămaşă lungă până la genunchi brodată cu motive româneşti şi decorată cu mii de paiete de alamă şi argint aurit. Singura diferenţa fată de costumul Junilor Roşiori de astăzi este constituită din faptul că în loc de căciula de roşior din armata Vechiului Regat, tinerii din Cacova poartă pe cap căciulile de Regimentului de Dorobanţi, supranumiţi curcani, care s-au acoperit de glorie în luptele de cucerire a redutelor de la Griviţa în timpul războiului de Indepenndenţă din 1877-1878.

„Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, jocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu. In alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii. In acest an vor participa la joc 14 perechi de tineri şi fete din Schei“, se arată într-un comunicat de presă al Uniunii Junilor.

Tinerii din Cacova vor coborî la orele 10.00 în Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie, anume tocmită pentru aceasta zi. In faţa Bisericii Sfantul Nicolae tinerii se vor prinde în hora şi după ce vor juca hora junilor în Prund, vor urca la Şargu ( la Crucea de la numărul 46, de pe strada General Traian Moşoiu), unde vor cânta Troparul Invierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca dupa fete (băiate). Aducerea fetelor la joc va avea loc la orele 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Şargu, perechile de tineri vor intra prin cele doua porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va încojura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde intr-o hora a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei. In continuarea horei, tinerii şi băiatele vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: brâul, breaza, ardeleana, sârba şi braşoveanca.