Cum luptau războinicii antici: de la inele înmuiate în otravă la falangele vechilor greci
0
Nu există civilizaţie antică fără războinici şi fără tehnici de luptă. Fiecare şi-a dezvoltat o serie de arme, în funcţie de abilităţi şi chiar de statură. Cele mai spectaculoase par să fie inelele cu ţepi ale japonezilor, numite „kakute”.
Civilizaţiile antice se întreceau în tehnici de luptă, dar şi în arme, care mai de care mai spectaculoase. Dacă unele impresionau prin mărime, altele uimeau prin eficienţă.
Multe din arme erau „împrumutate” şi îmbunătăţite de la o civilizaţie la alta, însă toate ţineau cont de câteva reguli de aur. Mai exact, acestea ţineau cont de abilităţile dezvoltate de războinici, dar şi de statura acestora şi evident de stilul de luptă.
„Armele erau făcute după constituţia războinicilor, dar şi după abilităţile lor. Se ţinea cont şi de tehnica de luptă, pentru ofensivă se foloseau anumite arme, iar pentru defensivă altele”, explică arheologul Radu Zăgreanu, din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Potrivit acestuia, războinicii din perioada antică se antrenau non-stop, arma devenind parte din ei. Pierderea armei era cea mai mare „tragedie” de care putea avea parte un războinic.
Adevărul.ro vă prezintă cele mai interesante arme antice, care puteau omorî inamicul, cu doar o lovitură:
1. Kakute – inelele cu ţepi folosite de japonezi. Aceste arme erau folosite în Japonia antică. Inelele erau din oţel şi aveau între unul şi trei ţepi. Aceste inedite arme erau purtate pe degete şi de cele mai multe ori înmuiate în otravă. Erau preferate de femei.
2. Haladie – sabia dublă a indienilor. Este practic o sabie dublă, ascuţită. Cele două lame au câte 22 de centimetri lungime şi sunt printre într-un mâner la mijloc. Arma putea şi să împungă inamicii, fiind ascuţită, dar şi să taie.
Haladie - Foto: vikingsword.com
3. Madu – este o armă de origine hindusă. Aceasta era realizată din coarne de antilopă, conectate la mijloc. Neobişnuita arma era folosită mai ales pentru auto-apărare, coarnele antilopei putând să omoare un om, la nevoie. Ulterior, această arma a fost realizată din oţel.
4. Falangele – este practic un stil de luptă, la care participau zeci de soldaţi. Acestea erau practic ziduri de scuturi şi suliţe îndreptate spre inamici. Falangele erau formate din câteva rânduri bune de soldaţi. Suliţele folosite aveau aproape 5 metri şi erau foarte grele.
5. Atlatl- este strămoşul arcului, având acelaşi scop: de arunca la distanţe mari un soi de suliţe. Era o armă foarte simplă, însă eficientă. Viteza şi distanţa de aruncare creştea considerabil cu ajutorul acestui instrument. Atât băţul de aruncat, cât şi suliţele, erau realizate dintr-un lemn foarte flexibil. Această armă a fost întâlnită în Africa.
Vă mai recomandăm:
Curiozităţi din lumea celţilor: de la femeile-războinice până la fascinanţii druizi
Se încarcă comentariile...
