Nouă arii protejate din Bistriţa-Năsăud şi-au găsit custozii
0Două ong-uri vor administra timp de cinci ani nouă din zece arii protejate oferite în custodie de Ministerul Mediului la a treia sesiune. În total, în Bistriţa-Năsăud 13 situri Natura 2000 sunt luate în custodie
O comisie a Ministerul Mediului a decis săptămâna trecută să acorde custodia pentru nouă arii protejate din judeţ, timp de cinci ani unor ong-uri locale. La sesiunea de desemnare a custozilor pentru 10 situri naturale de importanţă naţională din Bistriţa-Nasăud s-au aliniat patru solicitanţi : trei organizaţii nonguvernamentale şi un ocol silvic din zona Colibiţa. Câştig de cauză au avut doar două ONG-uri, ambele din Bistriţa : Ruralis şi Asociaţia Harta Verde.
Desemnarea custozilor a fost anunţată la sfârşitul săptămânii trecute, după o evaluare care a durat o lună. Cei care au pierdut atribuirea mai au timp să depună contestaţii până la sfârşitul lunii martie, explică directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan. Un singur sit de protecţie din judeţ, Someşul Mare superior, nu a reuşit să-şi găsească un custode la ultima sesiune, deoarece unicul ONG- care a aplicat pentru cele 75 de hectare, Clubul Montan Apuseni din Cluj nu a întrunit punctajul cerut.
Un ong, custode peste şase situri
Ruralis Bistriţa, o organizaţie care funcţionează şi ca un grup de acţiune locală în jurul mai multor primării a primit custodia pentru cele mai multe arii protejate din judeţ. Ruralis va semna contracte de custodie pentru Râpa cu Păpuşi din Domneşti, o aglomeraţie de concreţiuni săpate în piatră, care seamănă cu nişte chipuri umane. Tot Ruralis va administra situlurile La Sără tură şi Piatra Fântânele, pentru care s-a bătut cu Ocolul Silvic Colibiţa, Pădurea Posmuş, unde există o specie rară de plante, Vulcanii Noroioşi de la Gloduri sau Masivul de sare de la Sărăţel. Administratorii de la Ruralis vor să amenajeze puncte turistice în apropierea a trei dintre sit-uri, să le promoveze şi să le integreze pe toate într-un circuit turistic.„Vrem să le aducem pe viitor într-un minicircuit, vom face pliante şi broşuri pentru fiecare sit în parte. Vom intra şi într-un proces de monitorizare ştiinţifică a fiecăruia, avem un grup de biologi, geologi şi alţi specialişti cu care lucrăm", spune Cristian Teţcu, preşedintele Ruralis. Pentru ariile primite în custodie ecologiştii de la Ruralis, dar şi cei de la Asociaţia Harta Verde Bistriţa, custozii celorlalte trei arii din judeţ( Lacul Zagra, Poiana cu Narcise din Mogoşeni şi Zăvoaiele Borcutului) speră să obţină bani europeni: „În 31 martie se deschide axa mediu a finanţărilor prin POS, care se este chiar pentru arii protejate. Se dau bani inclusive pentru planurile de management a aeriilor dar şi pentru circuite turistice", explică Alina Şteopan, inspector la Agenţia de Protecţie a Mediului
Casetă
Ministerul Mediului a mai organizat anul trecut două licitaţii pentru custodia ariilor protejate. În Bistriţa-Năsăud a mai semnat contracte de custodie pentru Peştera Tăuşoare cu Muzeul Judeţean, pentr Rezervaţia Cuşma, cu Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului, pentru situl „Larion" cu Asociaţia Proprietarilor de pădure din Valea Ilvei, şi pentru Poiana cu narcise cu Ocolul Silvic Dealul Negru.