Cum ne gestionăm singuri stresul. Şapte paşi pentru a combate una dintre cele mai periculoase boli ale secolului XXI

Stresul a devenit unul din cei mai frecvenţi factori care favozizează ori declanşează anumite boli. Psorazisul, astenia şi depresia sunt doar câteva care au legătură directă cu stresul. Dacă pentru aceste afecţiuni există medicaţie, pentru combaterea stresului, care poate fi considerat, uneori, sursa unor îmbolnăviri, psihologii fac unele recomandări.

Fie că e din cauza unei munci obositoare, fie că e din cauza neajunsurilor, a nesiguranţei zilei de mâine sau viteza în care decurge o zi din viaţa noastră, stresul ne poate depăşi uneori capacitatea de a-l manageria.

În lipsa unor măsuri, stresul duce la declanşarea ori favorizaea altor afecţiuni de ordin fizic, moment care poate fi considerat deja ca un semnal de alarmă. Psihologii au un set de sfaturi pentru a reuşi să ne manageriem stările de stres, astfel încât să nu ajungem la complicaţiile pe care le poate genera.

”Stresul reprezintă starea biologică de alertă care mobilizează corpul pentru a răspunde sau riposta la solicitări sau ameninţări. E răspunsul organismului la solicitarile exercitate asupra sa. O stare de tensiune în care organismul îşi mobilizează mecanisme de apărare pentru a face faţă unui stimul amenintator”, explică psihologul clincian Dana Crişan.

Felul în care organismul răspunde la de stres este dat de mai mulţi factori, precum experenţe anterioare, autoapreciere etc, mai arată ea. ”Copingul desemnează felul în care organismul face faţă şi gestionează situaţia stresantă. Sindromul de răspuns ”luptă şi fugi” regla omul primitiv, asigura supravieţuirea, dar în contextul contemporan, omul adoptă strategii de coping adaptative social şi armonizate cu normele sociale. Astfel, într-o primă fază este acţiunea directă asupra ameninţării, negarea stresorului, distanţarea, evitarea, evaluarea factorului stresor într-un alt mod, pozitiv”, mai arată psihologul .

Una din primele condiţii pentru depăşirea acestei faze este identificarea şi monitorizarea sursei de stres. Uneori poate fi vorba de suprasolictare la muncă, alteori un eveniment de viaţă, situaţie dizarmonică, dezadaptativă etc. Psihologul spune că este primul pas pentru rezolvarea problemei.

Este foarte important, după cum mai arată psihologul, să conştientizăm care sunt reacţiile noastre la stres. ”Înţelegerea stării de stres duce la o mai bună autoobservare şi la o atitudine mai încrezătoare, la o anumită predictibilitate şi ajuta pe viitor în gestionarea a unor alte contexte de viaţă dificile, stresante”, mai explică psihologul Dana Crişan.

Este importantă, apoi, susţinerea socială, familia, prietenii apropiaţi, orice ne poate crea un mediu securzant. În unele cazuri poate fi vorba chiar de religie, în funcţie de educaţie sau nivel de instruire al fiecăruia.

O altă măsură ce duce la efecte bune este recurgerea la terapie structurată, dar şi dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos. ”Gestionarea emoţiei prin tehici de realxare, alimentaţie adecvată sau un somn calitativ”, mai arat psihologul sunt factori ce pot da rezultate în reducerea efectelor stresului.

”E importantă, apoi, ierarhizarea obiectivelor, restabilirea priorităţilor într-o anumită unitate de timp. Realizarea unui mic plan de acţionare”, mai spune ea.

Creşterea încrederii în propria persoană prin cultivarea trăirilor pozitive, eliminarea anticipaţiilor şi consecinţelor negative, armonizarea aspiraţiilor cu aptitudinile personale, sunt, de asemenea, câteva tehnici bune pentru reducerea stresului.

Psihologul mai recomandă practicarea unui sport: ”Se elimină endorfine, care sunt neurotransmiţător pentru stare de bine, dar şi găsirea şi practicarea unor hobbyuri precum grădinarit, pictură, muzică, arta în general, scris etc”, mai explică ea. 

Mai puteţi citi:

Nou născut cu malformaţii grave, operat la nici 14 ore de viaţă