Comunele din judeţ n-au bani de steme!

Deşi actul normativ care stabileşte că fiecare localitate ar trebuie să aibă stemă a apărut în 2003, în Teleorman doar oraşele au acest însemn. Niciuna dintre primăriile de comune nu este dispusă să dea 9000 de lei pentru adoptarea unei stemei, în condiţiile în care mai toate sunt pline de datorii.

Hotărârea de guvern nr 25 din 2003 stipulează obligativitatea unităţilor administrativ-teritoariale de a avea propria stemă. Hotărârea nu prevede însă un termen de limită şi, ca atare, nici sancţiuni, aşa că primarii au  avut  în ultimii şapte ani pe lista de priorităţi acest demers. Doar oraşele şi municipiile din judeţ au, în prezent, steme, care conţin semne şi simboluri ale localităţii. Procedura de adoptare a unei steme este şi greoaie şi costisitoare, şi după cum spun edili, în fiecare an priorităţile au fost altele. Dacă din 2003 şi până acum nu au reuşit să facă acest lucru , edilii recunosc faptul că şansele de adoptarea a stemelor anul acesta sunt cu atât mai mici. “  Nu avem stemă şi nici bani nu avem de aşa ceva. Sincer, nu cred că în viitorul apropiat vom face acest lucru. Am înţeles că nu e deloc ieftin şi priorităţile noastre în acest an sunt altele”, ne-a spus Narcis Pietreanu, primarul comunei Blejeşti.

O stemă costă cât o fântână sau igienizarea unei şcoli

Deşi nu au început demersurile pentru adoptarea stemelor şi nici un intenţionează să o facă prea curând, edilii ştiu că demersul le-ar scoate din buzunar între 6000 şi 9000 de lei, în funcţie de firma la care ar apela.  “ Noi nu avem în acest moment stemă şi nici bani. Vă spun că dacă aş avea banii aceştia, oricum nu stema ar fi prioritatea. Cu aceşti bani aş face o fântână în curtea şcolii ca să aibă copiii de unde să bea apă. Sau m-aş ocupa de igienizarea şcolilor. Oricum, aş face ceva mult mai folositor cu suma asta” , ne-a spus şi Ilina Dumitru, primarul comunei Crevenicu.
În contextul în care bugetele locale sunt sărace şi sufocate de datorii, primarii de comune recunosc sincer că nu stau în drum de stemă. “ Noi abia reuşim să achităm salariile. Avem multe datorii. Acum ne zbatem să plătim curentul , ne chinuim să facem rost de o găleată de motorină pentru microbuzul şcolar ca să ducem copiii la şcoală. Chiar nu stăm în drum de stemă!”  a declarat şi Florentin Adrian Ghimiş primarul din Frăsinet.

CASETA

Alexandria are o stemă din anul 2002. Însemnul are formă de scut , iar în partea superioră pe fundal albastru este reprezentat un cal de argint din galop, simbolul curajului şi trimitere la preocupările locuitorilor de creştere a animalelor. Pe partea inferioară a stemei, pe un camp de hermină sunt reprezentate două mâini  înfrăţite. Hermina face trimitere la întemeietorul oraşului, Alexandru Ghica. Stema mai conţine şi 12 lacrimi de argint, simbol al permanentei sete de apă a Bărăganului, dar şi al rolului apei în dezvoltarea urbei.