Gabriel Resources solicită României 5,7 miliarde de dolari canadieni pentru pierderile suferite la Roşia Montană

Gabriel Resources va solicita României despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde de dolari canadieni (circa 4,4 miliarde de dolari SUA) în procesul de arbitraj, drept compensaţii pentru pierderile pe care susţine că le-a suferit în urmă nedemarării proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană.

Cerea va fi depusă vineri la un tribunal arbitral constituit auspiciile Centrului Internaţional al Băncii Mondiale pentru reglementarea disputelor legate de investiţii (ICSID), afirmă compania, într-un comunicat de presă.  

O decizie nu este aşteptată înainte de toamnă anului 2019. În vara anului 2015, Gabriel Resources Ltd. a anunţat că a depus o cerere de arbitraj în faţă World Bank's Internaţional Centre for Settlement of Investment Disputes ("ICSID") împotrivă României. 

Compania acuza România că, ”prin acţiunile şi lipsă de acţiuni”, a blocat implementarea proiectului de exploatare minieră fără nicio compensaţie şi a cauzat "pierderi semnificative" pentru Gabriel Resources. Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. 

”De peste două decenii, Gabriel a funcţionat cu bună-credinţă şi a respectat toate cerinţele legale şi de reglementare aplicabile în România şi în Uniunea Europeană pentru a obţine autorizaţiile necesare pentru Proiect. Compania s-a dezvoltat şi s-a angajat într-un plan cuprinzător de investiţii pentru dezvoltarea durabilă a regiunii Roşia Montană, inclusiv protejarea patrimoniului cultural şi curăţarea daunelor aduse mediului cauzate de activităţile miniere istorice ale statului. Planul companiei Gabriel Resources pentru Roşia Montană a avut întotdeauna sprijinul majorităţii localnicilor”, spune Jonathan Henry, peşedintele şi CEO-ul companiei canadiene.

Acesta acuză Guvernul României că a blocat ilegal demararea proiectului. ”Guvernul român a blocat în mod ilegal autorizarea Proiectului Roşia Montană şi apoi a acţionat în mod vădit pentru nerespectarea acordului încheiat de Gabriel Resources cu statul şi a drepturilor de licenţă existente. Acţiunile guvernului român echivalează cu exproprierea investiţiilor Gabriel în România. Întrucât cererile de conciliere şi negociere au fost complet ignorate de Guvernul României, singurul demers lăsat Companiei este să urmărească cu fermitate acest arbitraj până la încheierea acestuia. Mâine (vineri, 30 iunie - n.a.) intenţionăm să depunem o declaraţie detaliată robustă şi detaliată şi să căutăm despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde de dolari”, mai afirmă Jonathan Henry.

Proiectul, extrem de controversat

Proiectul canadienilor de la Gabriel Resources de a extrage aur şi argint din zona Roşia Montana, folosind cianuri, a fost unul extrem de controversat, puternic criticat deopotrivă de unii politicieni şi de societatea civilă.

În perioada 2013 - 2014 au avut loc numeroase proteste desfăşurate inclusiv în Bucureşti împotriva dezvoltării proiectului minier de la Roşia Montană. În urma acestor proteste, proiectul exploatării minereurilor auro-argintifere de la Roşia Montană a fost respins. De altfel, de-a lungul timpului, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a pierdut în instanţă o multitudine de avize de mediu, ce fuseseră contestate de organizaţii neguvernamentale, precum Alburnus Maior.

Procedura de arbitraj de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington privind investiţia de la Roşia Montană a început în 12 august 2016. Completul de arbitraj este compus din trei arbitri: Teresa Cheng (China, preşedinte), numită de către secretarul general al ICSID, Horacio Grigera (Argentina), numit de către compania minieră şi Zachary Douglas (Australia), numit de către statul român. Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunţa că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşedintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.

Concentraţia cianurii trebuia să fie mai mică decât cea acceptată de UE

Cianurile urmau să fie folosite doar în perimetrul uzinei, în circuit închis într-un mediu controlat şi monitorizat în permanenţă, investitorul trebuind să respecte o limită de cianură mai mică decât standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descărcare în iazul de decantare, "precum şi să construiască coridoare ecologice pentru a facilita migraţia naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale".

"RMGC va suporta costul şi va realiza lucrări de împădurire pe o suprafaţă totală  de 1.000 ha de teren, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate de către RMGC, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziţie suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări", se mai arată în Acord.