Dezbatere europeană la Cugir pe tema viitorului comunităţilor din Munţii Carpaţi: ”Este nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen lung”

Dezbatere europeană la Cugir pe tema viitorului comunităţilor din Munţii Carpaţi: ”Este nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen lung”

Viitorul comunităţilor din Munţii Carpaţi ar fi mult mai bine conturat şi mai sigur dacă ar exista, la nivelul Uniunii Europene, o strategie similară cu cea a Dunării. Aceasta este concluzia principală a conferinţei cu tema ”Viitorul comunităţilor montane europene desfăşurată luni, 14 mai, la Cugir.

Ştiri pe aceeaşi temă

Întâlnirea, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai CoR şi ai unor comunităţi locale şi judeţene din România, a reprezentat o primă dezbatere pe această temă, scopul final fiind acela de a aduce în atenţia decidenţilor de la nivelul UE problemele cu care se confruntă aceste comunităţi. În condiţiile în care, în România, se află peste 40% din întregul areal al Munţilor Carpaţi, o soluţie în acest demers ar reprezenta un mare avantaj pentru ţara noastră. O astfel de strategie nu va aduce direct bani către aceste comunităţi, dar va prespune identificarea nevoilor şi găsirea unor soluţii comune pentru locuitorii din cele opt ţări pe teritoriul cărora se află Munţii Carpaţi. 
 
“Avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii, să sprijinim turismul, să protejăm mediul şi să conservăm moştenirea culturală. Noi, aici, am iniţiat o asociaţie de dezvoltare în Munţii Şureanu cu primarii din zonă pentru a dezvolta, în primul rând, infrastructura în zona domeniului schiabil. Regiunea carpatică e printre cele mai puţin dezvoltate în comparaţie cu media europeană, infrastructura e slab dezvoltată, resursele sunt puţine şi există o perspectivă slabă a oamenilor din zonă, înregistrându-se un trend negativ demografic”, a spus primarul oraşului Cugir, Adrian Teban, membru CoR. În opinia acestuia, cel mai important proiect care ar avea un efect pozitiv ar fi ”Via Carpatia”, o autostrada care să lege Marea Baltică de Constanţa şi apoi până în Grecia la Marea Egee.

 
”Avem nevoie de dezvoltare turistică integrată, de creşterea comerţului şi o mai bună creştere a capitalului, o abordare comună în problemele de mediu. Ar trebui să facem schimb de bune practici, nu neaparat la zone macro, chiar şi micro, dar zone care s-au dezvoltat şi care au avut un impact pozitiv”, a completat primarul din Cugir. Marco Onida, Înalt funcţionar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcţia Generală pentru Politica Regională şi Urbană, fost Secretar General al Convenţiei Alpine, a precizat că la nivelul Comisiei Europene există, deocamdată, o reticenţă în ceea ce priveşte existenţa unei astfel de strategii a Carpaţilor, dar această poziţie s-ar putea schimba în viitor. ”Nu avem încă un program transnaţional pentru Carpaţi şi nu ştim dacă se va întâmpla în viitorul apropiat. Există de mai mulţi ani posibilitatea cooperării interregionale, care promovează proiecte în domeniul energiei la nivel regional, între diferite regiuni fără ca acestea să se învecineze în mod necesar”, a spus Marco Onida. Acesta a spus că o strategie macro-regională pentru Carpaţi este necesară doar dacă aduce valoare adăugată, dacă aduce ceva în plus, respectiv proiecte pentru viitor.
 
 
Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională ”Centru”, Simion Creţu, a fost mult mai tranşant şi a susţinut că existenţa unei Strategii a Dunării nu ajută cu nimic comunităţile din regiunea Centru. “De ce să ne opunem unui program pentru o strategie mai ales că nu este vorba de bani. Cred că ar trebui făcut un grup de acţiune la care să participe toate Consiliile Judeţene, ADR-urile, Ministerul Turismului, MAE astfel încât acest demers să fie asumat la nivel naţional. Există această temere de suprapunere pe SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării – n.r.)”, a spus Simion Creţu. Au mai vorbit în cadrul Conferinţei, Alin Nica, primar al comunei Dudeştii Noi din Timiş, membru CoR, Csaba Borborly – preşedintele CJ Covansa, ambii membrii CoR, precum şi reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene din Sibiu şi Braşov. De asemenea, au luat cuvântul Harald Egerer din partea Secretariatului General al ”Convenţiei Carpatice” şi Christoph Promberger, reprezentant al fundaţiei ”Conservation Carpathia”. La dezbateri au mai participat primarii comunelor Săliştea, Pianu şi Şugag, precum şi preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel. Dezbaterea a fost moderată de Raul Cazan, preşedinte al asociaţiei non-guvernamentale ”2Celsius”, cu activitate şi proiecte în domeniul protecţiei mediului.
 
 
”Am organizat dezbaterea în ideea de a construi lucruri pe termen mediu şi lung. În momentul în care avem o strategie şi o viziune pe termen lung putem vedea progrese. În Cadrul CoR vom continua discuţiile şi sperăm ca împreună cu guvernele naţionale şi cu repreznetanţii Comisiei Europene să putem evolua, fie că vorbim de Convenţia Carpatica, fie că vorbim de dezvoltarea Carpaţilor în cadrul Strategiei Dunării. Important este să vedem că se fac progrese pentru oamenii care trăiesc în aceste comunităţi montane”, a concluzionat Adrian Teban.

 
citeste totul despre: