Ce înseamnă să trăieşti bio. Portretul-robot al consumatorului român de produse organice

Cuvântul "bio" se referă la ceva asupra căruia contribuţia omului este mai mică, un produs cât mai natural. Termenul se referă cel mai des la alimentele organice, respectiv fructele şi legumele rezultate în urma procesului de agricultură organică. Conceptul are drept trăsături generale practicile culturale, biologice, care încurajează reciclarea resurselor, promovează echilibrul ecologic şi conservă biodiversitatea.

Pentru obţinerea produselor ”Bio” folosirea pesticidelor şi a fertilizatorilor chimici nu este permisă, deşi în anumite cazuri rare se pot folosi pesticide organice. În general, alimentele organice nu sunt sterilizate prin iradiere, solvenţi industriali şi nu conţin aditivi sintetici. O ”viaţă Bio” înseamnă că tot ceea ce este aliment, produs cosmetic sau detergent este compatibil cu natură, cu organismul nostru şi nu conţine chimicale. Alimentele organice se consideră că au un conţinut nutritiv mai ridicat decât alimentele convenţionale şi sunt mult mai gustoase şi săţioase.  

Deşi pot exista unele diferenţe în conţinutul de nutrienţi şi anti-nutrienţi al produselor organice sau convenţionale, natura variabilă a producţiei de alimente face dificilă generalizarea rezultatelor. Deocamdată, nu există dovezi suficiente pentru a susţine revendicările conform cărora alimentele organice sunt mai sigure sau mai sănătoase decât alimentele convenţionale. 

Producţia de alimente Bio este o industrie auto reglementată, supravegheată în anumite ţări de instituţii guvernamentale. În prezent Comunitatea Europeană, Statele Unite, Canada, Japonia şi multe alte ţări, cer producătorilor să obţină o certificare specială bazată pe standarde definite de guvern, pentru ca aceştia să poată comercializa alimentele folosind eticheta de alimente organice/bio.

Există patru încadrări pentru etichetarea produselor organice: ”100% Organic”, ceea ce înseamnă că toate ingredientele sunt produse organic; ”Organic”, respectiv cel puţin 95% sau mai mult din ingrediente sunt organice; ”Realizat cu ingrediente organice”, adică conţine cel puţin 70% ingrediente organice şi ”Mai puţin de 70% ingrediente organice” - cel puţin trei dintre ingredientele produsului sunt organice. Pentru ca un produs să fie certificat ca fiind organic, în Europa, el trebuie să fie crescut şi produs într-un mod care aderă la standardele Comunităţii Europene.

Consumul de produse Bio în România ajunge la mai putin de 1% din vânzările totale de alimente, în vreme ce în vestul Europei procentul este de 7-8%. Piaţa de alimente Bio din ţara noastră depăşeşte 100 de milioane de euro, dar peste 95% este exportată în UE şi SUA. Problema cea mai mare a pieţei româneşti de produse ecologice este că nu există procesatori. Materia prima românească este exportată, produsele sunt fabricate în străinătate şi se întorc în ţară de câteva ori mai scumpe. Cele mai vândute produse Bio în România sunt laptele, ouăle, iaurturile, fructele, legumele, dar şi mezelurile.

Specialiştii explică faptul că alimentele Bio sunt mai scumpe decât cele convenţionale din mai multe motive: 

 - ingredientele utilizate în producţia produselor sunt mult mai scumpe 

 - ingredientele necesare sunt mai greu de procurat 

 - producţia durează mult timp şi necesită oameni specializaţi 

 - este necesară o forţă numeroasă de muncă 

 - producţia trebuie să respecte anumite standarde prestabilite pentru a primi certificarea 

 - faţă de agricultura convenţională, în agricultura ecologică gândacii trebuie adunaţi cu mână, iar bolile plantelor trebuie să fie tratate cu ceaiuri 

  -cele mai multe produse organice sunt comercializate doar în magazine Bio 

 - raportul dintre costul de producţie şi preţul produsului 

Portretul consumatorului român de produse Bio:

“Individ cu un grad de cu un grad de cultură ridicat, care vrea să facă mai mult pentru sănătatea să, vrea un nou stil de viaţă, civilizat, igienic, sănătos, dinamic, orientat spre o îngrijire atât corporală, cât şi mentală, care să le confere un confort psihic şi fizic sporit, conştient de responsabilitatea pe care o avem faţă de mediul inconjurător şi de lumea în care trăim. În general este vorba despre orăşeni cu studii superioare, de 25-45 de ani, cu venituri mari”, Ciprian Lazarovici, director de vânzări la Biosens.

Citiţi şi:

Arta războiului de ţesut. Cum se face „maşinăria“ de lemn în Apuseni, un meşteşug aproape de dispariţie VIDEO

Autobuzul ”decorat” cu 300 de scrisori circulă la Alba Iulia, de 8 martie: ”E minunat să primeşti o scrisoare scrisă de mână”

Povestea preotului care a reinventat cooperativa agricolă în România. Cum a convins 45 de fermieri să vândă în magazinul „Bunătăţuri româneşti“

O poveste de dragoste dincolo de moarte: „Sper să mă ierţi tu, pentru că eu nu mă pot ierta! Te iubesc, Simona mea“  

Povestea celebrei pâini de Cugir: „pita boamfă“ era cel mai bun cadou pentru delegaţiile care vizitau oraşul  

Cetatea Alba Carolina, înconjurată de un şnur de mărţişor de 3 kilometri întins de peste 300 de copii