Cât de murdar este aerul din România. Numărul românilor care mor anual din cauza poluării
0Compoziţia aerului din atmosferă se modifică în permanenţă. Unele substanţe din aer au un mare potenţial reactiv, cu alte cuvinte au o mai mare predispoziţie de a interacţiona cu alte substanţe pentru a forma unele noi. Atunci când unele dintre aceste substanţe reacţionează cu altele, pot forma poluanţi „secundari” dăunători pentru sănătatea noastră şi pentru mediu.
Aerul uscat conţine aproximativ 78% azot, 21% oxigen şi 1% argon. În aer există şi vapori de apă, reprezentând între 0,1% şi 4% din troposferă. Aerul mai cald conţine de obicei o cantitate mai mare de vapori de apă decât aerul mai rece.
Aerul conţine, de asemenea, cantităţi foarte mici de alte gaze, cunoscute drept gaze reziduale, inclusiv dioxid de carbon şi metan. Concentraţiile acestor gaze minore în atmosferă sunt în general măsurate în părţi pe milion (ppm). De exemplu, concentraţiile de dioxid de carbon, unul dintre gazele reziduale cele mai importante şi aflat în cele mai mari cantităţi în atmosferă, au fost estimate la aproximativ 391 ppm sau 0,0391 % în 2011 (indicatorul AEM privind concentraţiile atmosferice).
În plus, există mii de alte gaze şi particule (inclusiv funingine şi metale) emise în atmosferă atât de surse naturale, cât şi antropice. În pofida îmbunătăţirilor semnificative din ultimele decenii, poluarea aerului în Europa şi, implict, în România continuă să deterioreze sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător. În special, poluarea cu particule şi poluarea cu ozon determină riscuri grave pentru sănătatea cetăţenilor, afectând calitatea vieţii şi reducând speranţa de viaţă.
Particulele reprezintă poluantul atmosferic care afectează cel mai mult sănătatea oamenilor. Unele dintre aceste particule sunt atât de mici (o treizecea parte din a cincea parte a diametrului unui fir de păr uman), încât nu numai că pătrund foarte adânc în plămâni , ci ajung şi în sânge, la fel ca oxigenul. Unele particule sunt emise direct în atmosferă. Altele sunt rezultatul reacţiilor chimice în care sunt implicate gaze precursoare, precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, amoniacul şi compuşii organici volatili. De asemenea, particulele pot conţine şi unele metale grele, precum arsenul, cadmiul, mercurul şi nichelul. În funcţie de compoziţia lor chimică, particulele pot afecta şi clima globală, prin încălzirea sau răcirea planetei.
România ocupă locul opt în Europa la numărul morţilor din cauza poluării, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizaţiei GAHP. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării. În marile oraşe, cei mai importanţi factori de poluare sunt maşinile şi construcţiile. De asemenea, România ocupă locul 45 în lume la numărul de morţi corelate cu poluarea, iar la nivel european - locul 8, raportat la suta de mii de locuitori. La nivelul anului 2017, ultimele date disponibile, în România au murit 20.755 de oameni din cauza poluării: 15.126 din cauza poluării aerului, 3.483 din cauza plumbului, 2.022 din cauza poluării locului de muncă şi doar 123 din cauza poluării apei, conform raportului GAHP.
Specialiştii susţin că boli precum cancerul de plămâni, boala pulmonară obstructivă cronică sau astmul sunt legate direct de poluarea aerului şi de traficul intens din marile oraşe. Probabilitatea apariţiei acestor afecţiuni creşte din cauza poluării. Pentru poluarea aerului, sunt doi factori mari în oraşe – construcţiile şi traficul rutier. Cam jumătate din responsabilitate o poartă traficul auto, iar aici majoritatea vinei este dată de motoarele diesel, care eliberează acei oxizi de azot, cei mai nocivi pentru corpul uman. Din 2016, în România s-a observat o înrăutăţire, de când a fost eliminată taxa de poluare şi au intrat foarte multe maşini foarte poluante.
Se încarcă comentariile...
