Alba Iulia: Rămăşiţele unui partizan anticomunist, căutate în satul Muşca din Apuseni

Alba Iulia: Rămăşiţele unui partizan anticomunist, căutate în satul Muşca din Apuseni

Alba Iulia: Rămăşiţele unui partizan anticomunist, căutate în satul Muşca din Apuseni

Căutările prin arhivele securităţii continuă să scoată la iveală victime ale regimului comunist. Rămăşiţele pământeşti ale lui Alexandru Macavei, un partizan anticomunist împuşcat de fosta securitate, îngropat în localitatea Muşca din judeţul Alba, au fost căutate în cursul acestei zile, la cererea familiei, respectiv a soţiei Rozalia Regina Macavei şi a norei Suzana Macavei.


Potrivit datelor furnizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), Alexandru Macavei s-a născut la 10 iulie 1915, în comuna Bucium-Muntari din judeţul Alba şi provenea dintr-o veche familie descendentă a fruntaşului P.N.Ţ. Ştefan Cicio-Pop.

Sub ochiul vigilant al securităţii

Conform informaţiilor din arhiva fostei securităţi, Alexandru Macavei a fost absolvent al Academiei Comerciale, fost membru P.N.Ţ. şi sublocotenent în armată, deblocat în 1946. S-a retras la Roşia Montană, unde a deschis un restaurant. Moştenise împreună cu fraţii săi o mină de aur şi o instalaţie mecanică de măcinare a minereului aurifer (prima din Apuseni), care le-au fost toate naţionalizate de regimul comunist. Au fost urmăriţi de autorităţi pentru deţinere de aur şi pentru propagandă împotriva Guvernului şi Partidului Comunist.
La 22 decembrie 1948 a participat la atacul asupra Percepţiei din Teiuş împreună cu ceilalţi membri ai grupului condus de maiorul Nicolae Dabija. La 4 martie 1949 a reuşit să scape din atacul Securităţii desfăşurat asupra taberei grupului de pe Muntele Mare.

Hăituit de securişti s-a sinucis

Împreună cu fratele sau Traian, a mai rezistat câteva luni ascuns în pădurile din zonă. La 30 iulie 1949, în urma unei trădări, au fost încercuiţi de Securitate într-o şură de la marginea satului Muşca, comuna Lupşa. A urmat o luptă cu mai multe cadre de securitate şi miliţie, amândoi fiind răniţi, însă au reuşit să scape. Potrivit unui Raport al Securităţii din Turda, Alexandru Macavei ar fi scăpat din acţiune „cu o rană gravă la cap în partea stângă, rană primită în grajd” şi „pentru că nu mai putea suporta rana, s-a împuşcat cu arma pe care o avea asupra lui” , în ziua de 31 iulie.
Din informaţiile deţinute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, grupa care a acţionat la Muşca împotriva lui Alexandru şi Traian Macavei a fost alcătuită din două cadre operative de la Securitatea din Turda şi din nouă cadre de Miliţie care au acţionat la ordinul direct al căpitanului Kóvaci Mihai, care atunci deţinea funcţia de şef al Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda.
Demersul de exhumare a lui Alexandru Macavei s-a făcut în conformitate cu atribuţiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, unul din obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de instituţia amintită fiind acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist, care, fără a fi judecate, au fost omorâte de către Securitate.
Cazul partizanului anticomunist Alexandru Macavei, a fost identificat în urma cercetărilor făcute în arhivă şi pe teren, inclusiv pe baza mărturiilor unor persoane contemporane cu evenimentele amintite în cauză.