Răsturnare de situație: femeile sunt de fapt „sexul tare", nu bărbații!
0Secole întregi, femeile au fost considerate „sexul slab", iar bărbaţii „sexul tare". Ei bine, un nou studiu, citat de publicaţia britanică „The Daily Telegraph", demonstrează că lucrurile stau de fapt, invers.
Potrivit cercetătorilor belgieni, sexul frumos este programat genetic să reziste mai bine infecţiilor sau chiar cancerului pentru că femeile au un sistem imunitar care le ajută să lupte mai bine împotriva bolilor. Motivul este simplu: diferenţele genetice dintre sexul feminin şi cel masculin. Femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbaţii au doar unul, cromozomul Y din ADN. Astfel, ele dezvoltă mai multe molecule mici de ARN, care au un rol extrem de important în reglarea sistemului imunitar.
„Statisticile arată că, atât la oameni, cât şi la celelalte mamifere, femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii şi au o capacitate mai mare de a lupta împotriva şocurilor suferite de organism, fie că e vorba de stări septice, infecţii sau de traume. Acest fapt se datorează cromozomului X care, în cazul oamenilor, conţine 10% din toate moleculele microARN descoperite până în prezent în genom", a explicat coordonatorul cercetării, doctorul Claude Libert de la Universitatea Ghent, din Belgia.
Aceste micromolecule au un rol foarte important şi în lupta împotriva cancerului, contribuind la reglarea proteinelor din organism, care influenţează dezvoltarea acestei afecţiuni. Ele pot suprima proteinele care generează evoluţia bolii şi le pot activa pe cele care acţionează împotriva celulelor maligne, a mai declarat profesorul Libert, citat de publicaţia britanică.
Predispuse să facă diabet zaharat
Un sistem imunitar puternic, contrar aparenţelor, are şi dezavantaje. În timp ce moleculele mici de ARN generează o rezistenţă mai mare la infecţii, odată ce această problema a fost eliminată din organism, sistemul imunitar poate declanşa inflamaţii severe. Femeile devin astfel mai predispuse decât bărbaţii la boli autoimune, cum sunt tiroidita şi diabetul zaharat.
Studiul a fost realizat cercetătorii belgieni de la Universitatea Ghent, conduşi de profesorul doctor Claude Libert şi publicat ieri în revista „BioEssays".