Românii, născuţi să fie şefi

Să avansezi peste noapte este frumos, dar nu este neapărat „sănătos" pentru construirea unei cariere de succes

Mulţi dintre tinerii absolvenţi se luptă să sară de pe băncile şcolii direct în vârful ierarhiei profesionale. Ei riscă însă să se prăbuşească la fel de rapid din cauza lipsei de experienţă.

Dacă în comunism românii nu se visau şefi prea des, acum specialiştii spun că ei se văd lideri din naştere. Majoritatea nu suportă ideea că trebuie să se „supună" unui superior, ci preferă varianta în care îi nimicesc pe cei pe care-i conduc. În plus, boomul economic de dinainte de criză i-a obişnuit pe români cu ideea că pot avansa rapid, sărind etape importante din carieră. „În România, piaţa muncii s-a dezvoltat mult prea repede, iar foarte multe persoane au fost promovate din lipsa unor angajaţi potriviţi. Analiza performanţelor nu este cel mai bun criteriu pe baza căruia oamenii trebuie avansaţi", explică Floriana Enescu, consultant în resurse umane.

Mai rău este că, în ţara noastră, nu se promovează ideea de specialist, motiv pentu care toată lumea vrea să fie şef. Şi Iuliana (33 de ani) din Bucureşti s-a lăsat prinsă în acest miraj în urmă cu câţiva ani. „Am fost promovată pe o poziţie de manager în vânzări după un an de activitate. Criteriul principal pe baza căruia s-a produs schimbarea a fost reprezentat de rezultatele foarte bune în vânzări. Abia după cinci ani de management mi-am dat seama că am «ars» nişte etape importante", îşi împărtăşeşte Iuliana experienţa. În urmă cu trei ani, ea şi-a schimbat locul de muncă, a renunţat la postul de manager pentru cel de agent de vânzări şi, în scurt timp, a devenit cel mai bun om în noua companie. Abia acum simte că poate fi un şef competent.

Tinerii sunt mai leneşi

Dacă la adulţi dorinţa de a atinge apogeul în carieră este de înţeles, tinerii din ziua de azi, abia ieşiţi de pe băncile şcolii, se dovedesc a fi ceva mai leneşi pentru că vor să avanseze repede, indiferent dacă merită sau nu. Studii recente arată că studenţii şi proaspeţii absolvenţi nu vor să ocupe funcţii de execuţie, ci de conducere, iar salariile să fie pe măsură - nu mai mici de 800 de euro. De asemenea, potrivit unei cercetări efectuate de firma de consultanţă Qualia, 83% din tinerii români cu vârste cuprinse între 23 şi 32 de ani vor să ocupe o poziţie de top management.

Mai mult, comportamentul tinerilor se schimbă radical când se văd şefi. Consultanţi în resurse umane spun că cel mai plauzibil motiv este că aceştia nu sunt pregătiţi pentru funcţiile pe care le ocupă şi se panichează, însă ei nu sunt singurii vinovaţi. „Schimbările de comportament survin în momentul în care angajaţii nu corespund nivelului la care se află. Practic, nu fac faţă. De acest lucru nu se face responsabilă persoana respectivă, ci compania care a numit-o acolo. Lipsa pregătirii pentru un astfel de post îi face pe aceşti şefi să se panicheze şi ajung să nu clădească cu atenţie ce fac, sperând totuşi să obţină rezultate peste noapte. Mai grav este că nu sunt conştienţi că tot ce e clădit repede are durată scurtă de viaţă", mai spune Enescu.

Middle şi top management

Avantajele unei funcţii mai înalte pun însă în umbră dezavantajele unei avansări. Ceea ce scapă din vedere celor care se visează şefi şi vor să ocupe aceste funcţii peste noapte este faptul că eşecul poate fi foarte aproape. „Angajaţii trebuie să ţină cont de faptul că un bun manager trebuie să fie un exemplu pentru subalterni, pentru că altfel nu va fi respectat. Mai mult, acesta trebuie să aibă aptitudini organizatorice, iar dacă vine cu idei, se implică şi lucrează bine în echipă, este foarte aproape să fie «şeful perfect»", detaliază Floriana Enescu.

Şi şefii se împart în mai multe categorii. De aceea, specialiştii clarifică ce calităţi trebuie să ai pentru a fi un bun manager la diferite niveluri. Astfel, o persoană din middle management trebuie să fie orientată atât spre oameni, cât şi spre rezultate. În plus, trebuie să fie atent la detalii, să ştie să construiască şi să motiveze echipa cu care lucrează, să transmită către oamenii din subordine viziunea şi valorile pe care compania vrea să le promoveze.

Pentru a trece de la o poziţie de middle la una de top management, un angajat  trebuie să aibă o viziune strategică, să cunoască în detaliu piaţa în care activează compania, concurenţa şi tendinţele. „Avantajele sunt multe: financiare, de recunoaştere şi vizibilitate, acces la informaţie, maturitate în afaceri, dar implică şi multe riscuri. Deciziile greşite pot avea efecte nefaste", spune consultantul Enescu.

"Lipsa pregătirii îi face pe aceşti şefi să se panicheze şi ajung să nu clădească cu atenţie ce fac, sperând totuşi să obţină rezultate peste noapte."
Floriana Enescu
consultant resurse umane

10 paşi spre succes

1. Evaluează-ţi aptitudinile şi competenţele.
2. Stabileşte un scop clar.
3. Dezvoltă competenţele necesare poziţiei la care aspiri.
4. Fii dispus să începi „de jos". La început contează mai mult experienţa acumulată decât banii.
5. Găseşte-ţi un mentor, o persoană de la care să înveţi.
6. Dezvoltă-ţi aptitudinile de leadership: asumarea responsabilităţii, inţiativă, integritate.
7. Implică-te în proiecte care te pot dezvolta, chiar dacă nu primeşti un salariu mai mare.
8. Participă la programe de dezvoltare profesională şi personală.
9. Încearcă să-ţi faci cât mai bine treaba, indiferent cât de mică ţi se pare sarcina pe care o ai.
10. Ai răbdare cu tine. Să avansezi peste noapte este frumos, dar nu este neapărat „sănătos" pentru construirea unei cariere de succes.